Ponta, despre decizia CCR în cazul Rompetrol: Care este seriozitatea pe care o putem garanta investitorilor?

rompetrol

„Curtea Constituțională, în vară, a spus că este constituțională, după care ieri a zis că nu mai e constituțională. Nu-mi permit să fac niciun fel de - de altfel nici nu cred că este necesar de făcut - vreun comentariu, care este seriozitatea și stabilitatea pe care o putem garanta investitorilor străini în momentul în care aceiași judecători decid altceva în noiembrie decât în iunie”, a comentat premierul.

„Mă rog... Însă, este, din păcate, vorbesc de unul dintre marii contributori la bugetul țării și unul dintre marii angajatori, locurile de muncă ale celor de la Rompetrol, veniturile la buget sunt puse în pericol de o bătălie politică pe care președintele țării o dă cu Guvernul și cu Parlamentul și care, din păcate, afectează viața a mii de oameni”, a afirmat Victor Ponta.

Potrivit premierului, Rompetrol plătește 4,6 miliarde de lei taxe și impozite.

Premierul reclama tergiversarea promulgării

Judecătorii Curții Constituționale au decis ieri că proiectul de lege este neconstituțional, după ce au analizat sesizarea președintelui Traian Băsescu privind controlul de constituționalitate dinaintea promulgării.

Plenul CCR amânase pentru azi pronunțarea pe acestă temă, după ce se reuniseră în 13 noiembrie. Judecătorii respinseseră, drept neîntemeiată, o sesizare pe același proiect de lege, în luna iunie, făcută de parlamentari ai grupului PDL.

Stadiul proiectului

Premierul Victor Ponta își exprima miercuri speranța că judecătorii își vor menține decizia din iunie.  El a detaliat atunci, după ședința de Guvern, stadiul adoptării Legii privind aprobarea memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013, atragând atenția asupra faptului că președintele Traian Băsescu întârzie promulgarea sa.

Șeful Executivului a trecut în revistă cronologia adoptării proiectului de lege, în contextul în care a anunțat că vor fi semnate o serie de memorandumuri și contracte cu ocazia reuniunii premierilor și a Forumului economic China – Europa Centrală și Est, care se vor derula la București săptămâna viitoare.

„Vreau să fac o singură precizare legată de importanța proiectelor economice, a marilor proiecte, și de prezentare în continuare a României nu doar ca țara care are, iată, cel mai rapid ritm de creștere economică, o stabilitate macroeconomică apreciată de către toți partenerii noștri internaționali, dar și o țară care să rezolve diferendele economice din trecut și să obțină cât mai multe avantaje economice pentru România, investiții străine, creare de locuri de muncă”, a subliniat șeful Executivului, înainte să detalieze principalii pași care ar dus la amânarea promulgării legii privind Rompetrol.

Este vorba despre un litigiu istoric între România și grupul Rompetrol, unul dintre marii investitori din România și contributori la bugetul de stat, prin taxe, impozite și accizele pe care le plătesc. A existat acest litigiu, în prima instanță statul român a pierdut procesul în România, ulterior, prin negocieri încheiate la data de 15 februarie s-a soluționat litigiul dintre Românie și Rompetrol prin vânzarea unui procent de acțiuni din cele rămase statului român pentru suma de 200 de milioane de dolari și obligația din partea grupului Rompetrol de a crea un fond de investiții în România de un miliard de de dolari, în total 1,2 de miliarde de dolari investite direct în România, dincolo de continuarea activității, de păstrare a locurilor de muncă și plata în continuare a tuturor taxelor către statul român”, a afirmat premierul.

Victor Ponta a explicat faptul că Guvernul României a transmis proiectul de lege către Parlament, proiect care a fost adoptat de Camera Deputaților în 21 mai și de Senat în 28 mai. „Deci în 28 mai, în mod normal, am fi putut să beneficiem de 1,2 miliarde de dolari și să dăm un semnal foarte clar către investitorii străini din România privind capacitatea noastră de a trece peste diferendele din trecut și de a construi parteneriate economice pentru viitor”, a spus ieri premierul.

Ulterior, proiectul de lege a fost contestat pentru neconstitutinalitate de către grupul parlamentar PDL, iar în 26 iunie CCR a respins ca neîntemeiată sesizarea de neconstituțioanalitate. Pe 2 iulie, președintele a cerut Parlamentului reexaminarea legii, cerere care a fost respinsă. După ce cele două camere au readoptat legea conform deciziei CCR, președintele a atacat iar proiectul de act normativ, înaintea promulgării, pe 23 octombrie.

Tot nu avem legea, nici acum. Probabil mâine Curtea Constituțională, așa cum e normal, cum s-a pronunțat, de altfel, și în cazul legii referendumului, evident că își va susține decizia pe care tocmai o dăduse în 26 iunie. După aceea însă vor urma iarăși cele 10 zile pentru promulgare. Este un caz, mai sunt și altele, în care eforturile pe care România, prin Guvernul României, le face de a sprijini proiectele economice, de a sprijini investițiile străine (...). Curtea Constituțională s-a pronunțat, Parlamentul s-a pronunțat, există în continuare o opoziție a președintelui”, a spus Victor Ponta.

Premierul a subliniat că face aceste precizări în contextul în care săptănâna viitoare se vor semna memorandumuri privind investiții importante în zona de energie sau IT.

„Mi-aș dori foarte mult ca aceste proiecte economice și aceste oportunități pe care România le are, iată, din nou, după perioada de criză din 2008 - 2011 să nu fie irosite din cauza bătăliei police interne și toate proiectele economice care creează locuri de muncă, care aduc investiții în România și care creează o bună imagine a României în ceea ce privește investitorii internaționali să fie susținute și să nu fie victime ale unei bătălii politice fără sens”, a conchis Victor Ponta.

Traseul adoptării proiectului

În 13 noiembrie, CCR a amânat pronunţarea pentru data de 21 noiembrie 2013, invocând nevoia „pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei”.

Judecătorii au fost sesizaţi de preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului a primit pentru promulgare legea pentru aprobarea înţelegerii dintre România şi grupul petrolier şi a trimis-o înapoi Parlamentului spre reexaminare. Senatul a respins însă cererea de reexaminare. Preşedinţia a decis, în consecinţă, să ceară Curţii Constituţionale să respingă actul normativ, pe motiv că memorandumul Rompetrol este o înţelegere comercială, care nu trebuie reglementată prin lege.

Amânarea venea după ce, în 26 iunie, judecătorii CCR analizaseră obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Memorandumului de Înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013, obiecţie formulată de un număr de 80 deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, Uniunii Democrate Maghiare din România şi Partidului Poporului- Dan Diaconescu.

Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, respinge, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 80 deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, Uniunii Democrate Maghiare din România şi Partidului Poporului- Dan Diaconescu, în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României”, se arăta într-un comunicat al CCR.

Ce sesizase președintele și care este miza memorandului

Vânzarea celor 26.6 la sută dintre acţiunile Rompetrol către KazMunaiGaz a fost convenită printr-un memorandum, adoptat ulterior de Guvern şi trimis pentru aprobare în Parlament. Legislativul i-a dat undă verde, însă preşedintele spune că documentul ar încălca legea fundamentală, pentru că nu pot fi scrise norme legislative pentru cazuri particulare.

„Legea supusă reexaminării are un caracter individual, ea fiind concepută nu pentru aplicarea ei la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit expres”, se arată în comunicatul trimis de Preşedinţie.

În aceste condiţii, statul nu mai poate să încaseze cele 200 de milioane de dolari pe care firma din Kazahstan promitea să le achite în schimbul acţiunilor. Ministerul Finanţelor aşteaptă banii încă de acum un deceniu.

„Am obţinut o sumă mai mare decât preţul acţiunilor la bursă, dar cel mai important lucru era să luăm o decizie să deblocăm un litigiu care exista din 2005, 2003, de zece de ani, să ne asigurăm că se continuă investiţia în rafinăria de la Năvodari”, a spus premierul în momentul aprobării memorandului.

Datoria Rompetrol datează din 2003, când statul a împrumutat rafinăria deţinută pe atunci de Dinu Patriciu cu peste 600 de milioane de dolari. Creanţa a fost ulterior transformată în acţiuni, ceea ce a transformat statul în proprietarul a aproape 45% din companie. Datoria s-a transferat în 2007, când Dinu Patriciu a vândut rafinăria către KazmunaiGaz. Noii proprietari au plătit până acum 71 de milioane dolari, bani care au intrat în conturile ministerului de finanţe în urmă cu aprope trei ani. 

Statul român iese în pierdere din afacerea Rompetrol, susţin analiştii economici. În urma acestei afaceri paguba statului este de 333 de milioane de dolari.

Afacerea cu petrol din România este cea mai mare investiţie externă a Kazahstanului

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate