Preşedintele ANI, Bogdan Sticlosu, a declarat joi că instituţia este supusă, uneori, unor presiuni care provin din spectrul politic. El a mai spus că ANI nu mai înseamnă doar evaluarea incompatibilităţilor, a conflictelor de interese şi are atribuţii importante în materia protecţiei avertizorilor în interes public şi responsabilităţi legate de restricţiile pre şi post-angajare.
„Relaţia cu mediul politic este una care trebuie privită cu foarte multă atenţie. Consider că instituţia este supusă, uneori, unor presiuni care provin din spectrul politic, atât prin intermediul spaţiului public şi al mass-media, cât şi prin diferite mecanisme administrative şi birocratice. Nu cred însă că rolul instituţiei este să intre într-o dispută cu mediul politic. Rolul nostru este să rămânem independenţi, obiectivi şi să aplicăm legea în mod egal, indiferent de persoana, funcţia sau afilierea politică a celui evaluat. Din acest motiv, ocuparea funcţiei de preşedinte al Agenţiei se face prin examen scris şi susţinerea unui plan de management şi nu există posibilitatea numirii temporare sau negocierii între actorii politici”, a declarat preşedintele ANI, într-un interviu pentru Cotidianul, conform News.ro.
Preşedintele ANI a mai declarat joi că în anul 2025, la Agenţie au fost transmise aproximativ 850.000 de declaraţii de avere şi de interese, depuse de aproximativ 350.000 de deponenţi unici, el arătând că o soluţie de Big Data permite analiza automatizată a declaraţiilor de avere şi de interese şi identificarea unor situaţii care necesită o analiză suplimentar.
„În anul 2025, la Agenţie au fost transmise aproximativ 850.000 de declaraţii de avere şi de interese, depuse de aproximativ 350.000 de deponenţi unici. Diferenţa dintre cele două cifre este explicată de faptul că legislaţia în vigoare prevede obligaţia depunerii declaraţiilor în mai multe situaţii: la numirea sau intrarea în funcţie, anual şi la încetarea exercitării funcţiei sau a mandatului. În consecinţă, aceeaşi persoană poate depune mai multe declaraţii de avere şi de interese în cursul unui singur an”, a declarat Bogdan Sticlosu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, într-un interviu pentru Cotidianul, transmite News.ro.
„O soluţie de Big Data permite analiza automatizată a declaraţiilor”
Preşedintele ANI a mai spus că, „la nivelul Agenţiei funcţionează în prezent o soluţie de Big Data, care permite analiza automatizată a declaraţiilor de avere şi de interese şi identificarea unor situaţii care necesită o analiză suplimentară”.
„În acest moment, sistemul operează pe baza a aproximativ 10–12 tipuri de alerte, iar una dintre direcţiile importante de dezvoltare este extinderea acestor alerte, inclusiv în ceea ce priveşte restricţiile pre- şi post-angajare, precum şi situaţiile în care deponenţii deţin societăţi comerciale care au relaţii contractuale cu instituţii publice”, a mai afirmat Bogdan Sticlosu, el arătând că în a doua parte a anului trecut şi începutul anului curent, primele autosesizări generate de sistem au fost soluţionate şi impactul unui astfel de sistem în activitatea operaţională este unul major (timpi mai scurţi de soluţionare, obiectivitate maximă, identificarea unui flagel general de integritate).
Curtea Constituțională a României a luat, luni, o decizie în ceea ce privește noua Lege a integrității. Actul normativ a fost contestat printr-o sesizare comună a USR și PNL, dar și printr-o acțiune separată a președintelui Nicușor Dan. CCR a decis că așa-numitul „Amendament Fritz” este constituțional, în timp ce amendamentul care obliga partenerii de viață ai demnitarilor să publice declarații de interese financiare a fost declarat neconstituțional. În plus, și amendamentul care prevede publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor a fost declarat neconstituțional.
Editor : A.C.
