Sari la conținut

Președintele anunță referendum. Ce a decis CCR pe acest subiect

Curtea Constituțională a decis, în 2006, că şeful statului este singurul care poate decide temele pentru consultarea populaţiei, iar Parlamentul nu se poate amesteca, cenzurându-i decizia. CCR a declarat atunci neconstituțional un articol din Legea referendumului care enumera situaţiile şi temele considerate de interes naţional asupra cărora preşedintele poate solicita referendum.

Curtea Constitutionala_ccr (5)

Potrivit articolului 12 din Legea referendului, adoptată în 2000 şi modificată în 2003, preşedintele poate convoca referendum pe teme de interes naţional, însă acestea sunt clar definite ca având legătură cu: adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării, adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la regimul general al proprietăţii publice şi private, organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală, organizarea generaă a învăţământului, structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale, încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale, integrarea României în structurile europene şi euroatlantice şi regimul cultelor.

Legea a fost însă contestată la Curtea Constituţională în 2006, acest articol fiind declarat neconstituţional în integralitate. Legiuitorii nu l-au eliminat însă din textul Legii 3/2000, deşi, conform Constituţiei, el nu mai produce efecte, potrivit News.ro.

În motivarea deciziei, judecătorii CCR au explicat că preşedintele este singurul care poate decide problemele ce ţin de interes naţional, în baza cărora şeful statului poate cere referendum potrivit Constituţiei.

Numai Preşedintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional şi, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concretă ce se supune referendumului şi data desfăşurării acestuia. (...) Stabilirea prin lege a problemelor de interes naţional reprezintă un amestec al Parlamentului în exercitarea atribuţiilor exclusive ce-i sunt conferite prin Constituţie Preşedintelui şi, ca atare, o nesocotire a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţional”, au explicat judecătorii.

Ei au arătat că stabilirea temelor este un „drept exclusiv” al preşedintelui, aşa cum se arată în Constituţie.

Astfel, inclusiv consultarea Parlamentului pe tema referendumului - solicitare a Constituţiei în cazul consultării populare - poate avea doar rol consultativ, iar Legislativul nu poate bloca demersul.

Citiţi şi: Ce urmărește Dragnea? Președinte. Anul acesta!

Ce va face Liviu Dragnea mai departe

Pe aceeași temă