Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, apreciază că reforma pensiilor speciale nu afectează independenţa justiţiei, dimpotrivă o consolidează. România trebuie să se alinieze la practica internaţională din domeniu, crede Abrudean, precizând că „în orice stat serios, pensionarea se face după 35–40 de ani de contribuţii”.
„Reforma pensiilor speciale nu afectează independenţa justiţiei. O consolidează. Este responsabilitatea noastră, ca lideri politici, să asigurăm echitate între cetăţeni şi să corectăm dezechilibrele sistemice care afectează încrederea publicului în instituţii”, a scris, luni, pe Facebook, Mircea Abrudean.
Preşedintele Senatului apreciază că reforma pensiilor speciale din justiţie nu atinge independenţa magistraţilor.
„În schimb, ea descurajează pensionarea timpurie şi contribuie la păstrarea în sistem a celor mai experimentaţi profesionişti – exact atunci când expertiza lor este esenţială. Realitatea actuală este îngrijorătoare: mulţi magistraţi aleg să se retragă la 48-50 de ani. Asta afectează direct calitatea actului de justiţie – pentru că volumul de muncă al celor rămaşi devine uriaş, iar lipsa de personal slăbeşte întregul sistem”, a mai transmis Abrudean,
Acesta consideră că „în orice stat serios, pensionarea se face după 35–40 de ani de contribuţii. Este timpul ca şi România să urmeze acest model”.
„Respectăm munca magistraţilor, dar nu putem încuraja o logică a privilegiului în afara regulilor generale. Reforma propusă restabileşte un raport corect între contribuţie, vechime şi cuantumul pensiei”, a mai transmis preşedintele Senatului.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat, marţi, că propune creşterea vârstei de pensionare şi intrarea în sistemul de justiţie în pensie la vârsta de pensionare standard de 65 de ani şi creşterea vechimii de la care te poţi pensiona de la 25 de ani la 35 de ani. De asemenea, valoarea pensiei unui magistrat ar urma să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut.
Consiliul Superior al Magistraturii a reacţionat dur, acuzând încălcarea pricipiilor constituţionale şi lipsa de consultare şi dialog. În plus, magistraţii cred că noile măsuri, care produc distriminare între diferite generaţii de procurori şi judecători, vor duce la distrugerea sistemului. De asemenea, potrivit CSM, ducerea discuţiei către pensiile magistraţilor are rolul de a „abate atenţia de la problemele reale ale societăţii, care nu au fost create de magistraţi”.
În aceeaşi zi, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a susţinut că proiectul anunţat de premierul Ilie Bolojan privind pensiile magistraţilor este „o bază de idei”, el precizând că ministerul pe care îl conduce nu a iniţiat vreun proiect de lege în acest sens.
Ulterior, şi-a nuanţat declaraţiile, precizând că varianta prezentată de premierul Ilie Bolojan este o „propunere” şi nu un proiect de lege, prim-ministrul având competenţa să facă asemenea propuneri.
„Varianta prezentată de domnul prim-ministru este o propunere. Noi nu am lucrat la această propunere. Asta nu înseamnă că nu suntem de acord cu aceste propuneri. Păi acolo se regăsesc nişte principii pe care noi le-am expus în mod constant”, a afirmat Marinescu.
Citește și:
EXCLUSIV Șefa CSM: O pensie de 11.000 de lei mi se pare mică. Nu vom accepta tăierile anunțate. Judecătorii au un trai normal, mediu
VIDEO EXCLUSIV Digi24.ro prezintă integral interviul acordat de Elena Costache, după ce CSM a acuzat că declarațiile acesteia au fost denaturate
Editor : B.E.
