Operaţiunile de fertilizare cu îngrăşământ natural care au loc în această perioadă în jurul municipiului Braşov şi din cauza cărora se simte disconfort olfactiv în unele cartiere ale oraşului sunt motiv de atac politic din partea primarului oraşului, George Scripcaru (PNL), la adresa ministrului USR al Mediului, Diana Buzoianu. „Nu spuneau ei odată că alţii sunt de vină şi nu se ocupă? Acum ei ce fac? Cu ce se ocupă?”, arată Scripcaru.
Primăria Braşov a anunţat, vineri, că mirosul neplăcut resimţit în ultimele zile în mai multe zone ale municipiului are drept cauză, potrivit reprezentanţilor Gărzii de Mediu, activităţile de fertilizare cu îngrăşământ natural desfăşurate pe suprafeţe agricole din zona periurbană.
„O parte dintre terenurile pe care se desfăşoară aceste activităţi se află pe teritoriul localităţilor din jurul Braşovului, în zone precum Săcele, Sânpetru şi Hălchiu. Deşi activităţile nu sunt desfăşurate de municipalitatea braşoveană şi nici pe terenuri administrate de aceasta, efectele sunt resimţite în municipiu, în special prin disconfortul olfactiv creat locuitorilor”, informează municipalitatea.
Disconfortul olfactiv resimţit de braşoveni este motiv de atac politic din partea primarului George Scripcaru, preşedinte interimar al PNL Braşov, la adresa ministrului Mediului, Diana Buzoianu (USR).
„Îi solicit public doamnei ministru Buzoianu să rezolve această problemă cât mai repede. Nu spuneau ei odată că alţii sunt de vină şi nu se ocupă? Acum ei ce fac? Cu ce se ocupă? (...) Nu primarul municipiului Braşov este responsabil din acest punct de vedere. Şi altă dată primarul Scripcaru era de vină, în viziunea unora. Cei care acum sunt în postura de a reglementa această situaţie – şi mă refer la Ministerul Mediului, şi avem un ministru la Ministerul Agriculturii, de asemenea – sunt responsabili să facă ceva şi să rezolve această situaţie. Sigur, o să ne spună unii că este firesc, că este natural, că nu este nicio problemă, că se încadrează în nişte criterii de mediu sau de măsurători. Dar măcar proprietarul de terenuri, care deţine suprafeţe foarte mari în jurul Braşovului, 1.000 şi ceva de hectare agricole, un cetăţean austriac, trebuie măcar să anunţe din timp că se întâmplă acest lucru”, a declarat primarul Braşovului.
El a subliniat că „faptul că vorbim despre fertilizarea terenurilor agricole cu îngrăşământ natural nu înseamnă că trebuie să acceptăm ca un oraş întreg să suporte efectele fără să existe nicio măsură”.
Editor : A.C.
