Sari la conținut

Prioritățile lui Teodor Meleșcanu la MAE

Teodor Meleșcanu, propus șef al diplomației, a declarat la audierile din parlament că are patru priorități pentru mandatul său la Ministerul Afacerilor Externe: pregătirea președinției României la UE, în 2019, revigorarea diplomației bilaterale, reformarea sistemului de protecție a cetățenilor români din străinătate și implicarea mai directă în diplomația economică.

Prima prioritate pentru noi va fi pregătirea președinției României la UE, din 2019. A două prioritate pentru mine va fi aceea de reviogorare a diplomației tradiționale bilaterale. Având în vedere că noi am consacrat foarte multe resurse pe ceea ce înseamnă diplomație multilaterală, în primul rând UE și NATO, constat o anumită rămânere în urmă a diplomația bilaterale, care este esențială pentru crearea de majorități care să sprijine interesele naționale, fundamentale ale României”, a declarat Teodor Meleșcanu, la audierile din Comisia pentru Politică Externă.

Cea de-a treia prioritate trebuie să fie o reformare și modernizare a sistemului de protecție a cetățenilor români din străinătate, prin informatizare, oferirea de resurse și găsirea de oameni care să fie, într-adevăr, buni pentru această funcțiune. Cea de-a patra prioritate va trebui să fie implicarea mult mai directă și mai concretă a MAE în diplomația economică”, a adăugat Teodor Meleșcanu.

O nouă lege pentru diaspora

Teodor Meleșcanu a vorbit și despre necesitatea unei noi legi privind diaspora. „Necesitatea acestei legi este datorată faptului că vechea lege care exista e dinainte de aderarea României la Uniunea Europeană, aderare care a făcut să avem un număr foarte mare de cetățeni români care trăiesc și muncesc în alte țări din UE”, a spus Meleșcanu.

Potrivit acestuia, noua lege va trebui să conțină „drepturile și libertățile decre trebuie să se ocupe acești membri ai diaspora, facilitățile pe care Guvernul României le oferă pentru reîntoarcerea lor în țară și, în alt treilea rând, tot ceea înseamnă măsuri pentru asigurarea identității și moștenirii lor culturale și spirituale: de la școală la biserici, la tot ce ține de ființa națională a românilor”.

Pe aceeași temă