Senatul a respins în ședința de miercuri, 20 mai, proiectul care propune anularea legilor care interzic organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra omenirii. Din 98 de senatori prezenți, 20 dintre ei s-au abținut de la vot, iar 15 au votat în favoarea inițiativei legislative.
Proiectul de lege care vizează „legitimitatea apărării intereselor naționale ale României” a fost semnat de parlamentari de la AUR, SOS, POT și PACE.
Inițiatorii acestui proiect propun abrogarea mai multor legi care ar „încălca flagrant Constituția”, adică Legea nr.107/2006, O.U.G. nr.31/2002, Legea nr.217/ 2015, Legea nr.157/2018 și Legea nr.241/2025.
Toate aceste legi au în comun faptul că interzic și sancționează organizațiile, simbolurile și propaganda fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime de război sau împotriva umanității.
La votul de miercuri, din plenul Senatului, au fost înregistrate 63 de voturi pentru respingerea proiectului, 20 de abțineri, iar 15 senatori au votat în favoarea inițiativei legislative.
Reamintim că acest proiect a generat reacții puternice în spațiul public, după ce, în Comisia pentru Drepturile Omului a Senatului, senatorii au decis să îl avizeze favorabil. Potrivit unui comunicat transmis atunci de USR, raportul favorabil a fost adoptat și cu voturile PSD.
După votul din plenul Senatului, proiectul va ajunge la Camera Deputaților.
Inițiatorii proiectului invocau protejarea „libertății de exprimare”. Limitele acestui drept
Proiectul de lege a fost semnat de 42 de parlamentari de la AUR, SOS, POT, grupul PACE - Întâi România și neafiliați, fiind depus la Senat pe 23 martie. Printre semnatarii demersului se numără inclusiv președinta POT, Anamaria Gavrilă.
Inițiatorii motivau că acest proiect ar fi necesar pentru protejarea „libertății de exprimare”.
„Sub presiunea unor curente legislative și administrative excesiv de restrictive, spațiul libertății de exprimare, al libertății de conștiință și al libertății de asociere a fost adesea supus unor interpretări care au generat teamă, autocenzură și incertitudine juridică”, potrivit expunerii de motive.
Însă dreptul la liberă exprimare are limite, după cum subliniază judecătorii în dosare care vizează persoane condamnate pentru propagandă antisemită.
Ultimul exemplu în acest sens vine dintr-un dosar în care un simpatizant legionar, apropiat de Călin Georgescu, a fost condamnat la un an de închisoare într-un dosar în care a fost acuzat că a incitat la ură față de evrei și a făcut propagandă legionară pe rețelele de socializare.
„Acest drept nu este un drept absolut, ci trebuie exercitat în limitele drepturilor corelative ale celorlalți cetățeni, cum ar fi dreptul la demnitate (...) Articolele, imaginile și simbolurile reprezintă un discurs de ură și creează o atmosferă ostilă, fiind încălcat dreptul la demnitate al cetățenilor români minoritari, (...) instigă la ură rasială sau națională, ceea ce justifică necesitatea ingerinței statului în libertatea de exprimare”, argumentează magistrații Judecătoriei Craiova în dosarul lui Marian Motocu.
CITEȘTE ȘI: Un simpatizant legionar care a avut legături cu Călin Georgescu a fost condamnat la un an de închisoare. Cum au motivat judecătorii
Editor : M.G.
