Președintele României, Klaus Iohannis, a discutat, joi, cu cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice din Râmnicu Vâlcea despre proiectul românesc al mașinii cu hidrogen. La Vâlcea se dezvoltă trei aplicații auto, una electrică și două care integrează tehnologii bazate pe hidrogen.
În cazul celei mai avansate dintre aplicații, un autovehicul electric utilitar, hidrogenul este produs din surse regenerabile de energie în cadrul institutului, comprimat și stocat la presiune înaltă în rezervorul amplasat la bord.
Timpul de reîncărcare a rezervorului cu hidrogen este de aproximativ 3 minute, iar autonomia maximă este de aproximativ 320 km.
Klaus Iohannis a declarat, după ce a văzut mașinile-prototip, că cercetătorii de la Vâlcea sunt „deschizători de drumuri pentru domenii de viitor în România”.
”Cele două proiecte ale Institutului, în valoare de peste 23 de milioane de euro, alocate prin Programul Operațional Competitivitate, vor crește capabilitatea de cercetare-dezvoltare-inovare a Institutului în ceea ce privește energia pe bază de hidrogen și domeniul nuclear.
Dacă dorim soluții eficiente pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă, dezvoltarea noilor tehnologii pe bază de hidrogen, precum și rafinarea soluțiilor de stocare a energiei sunt cruciale”, a spus șeful statului.
„Prin această vizită am vrut să atrag atenția asupra importanței cercetării pentru societatea noastră. De altfel, pandemia de COVID-19 a reconfirmat rolul pe care cercetarea și inovarea îl au în depășirea crizelor, indiferent de natura lor.
În cercetare ne punem speranțele pentru un tratament viabil și un vaccin împotriva SARS-CoV-2, care să ne ajute la depășirea acestei crize profunde, care a afectat întreaga lume. Am văzut cu toții cum, în domeniul medical, inovarea are un rol esențial în îmbunătățirea stării de sănătate a populației. Tot prin cercetare-inovare putem răspunde țintelor curajoase asumate prin Pactul Verde European. Pentru aceasta trebuie să facem investiții, să retehnologizăm, să construim noi capacități, să digitalizăm, precum și să formăm resursa umană.
În ultimii ani, cercetarea din România, din păcate, nu a beneficiat nici pe departe de atenția și finanțarea cuvenite, situație care a avut, indiscutabil, un impact negativ asupra calității vieții noastre, a tuturor. Cercetarea este o componentă indispensabilă a dezvoltării pe termen lung a economiei naționale, dar și europene, iar guvernarea actuală știe acest lucru și va acționa în consecință.
Eu sunt ferm convins că România nu poate fi puternică decât dacă se bazează pe cunoaștere și inovare. De aceea trebuie găsite soluții pentru stimularea inovării, încurajarea investițiilor și creșterea rolului cercetării în domenii-cheie, cum sunt medicina, biotehnologia sau energia verde.
România are un avantaj competitiv imens reprezentat de capitalul uman, a cărui corectă valorificare ne poate conduce către progres, bunăstare și recunoaștere internațională. Avem cercetători cu performanțe impresionante, avem tineri remarcabili, dedicați și creativi. Dar, dincolo de acest potențial intelectual remarcabil, avem nevoie de inteligență instituțională, inclusiv pentru a valorifica și folosi corespunzător oportunitățile europene în materie de finanțare.
Finanțarea prin fonduri structurale reprezintă o soluție pentru sistemul medical românesc, care ar contribui atât la menținerea tinerilor medici și cercetători în țară, cât și la reîntoarcerea celor plecați sau la implicarea diasporei în proiectele din România.
M-am bucurat să văd la Institutul de la Râmnicu Vâlcea un astfel de management, care îmbină cercetarea cu transferul tehnologic, cei de aici înțelegând să fie deschizători de drumuri pentru domenii de viitor în România”, a explicat Președintele.
El a ținit să sublinieze că „cercetarea trebuie privită ca o investiție în viitorul României”.
Editor : A.V.D
