Analiză România, între stabilizare fiscală și instabilitate politică: paradoxul care alimentează AUR. Coaliția, în fața crizei autoinduse (TVP)
Partidul Social-Democrat (PSD) din România, cea mai mare forță din cadrul coaliției pro-europene formate din patru partide, a votat pe 20 aprilie retragerea sprijinului acordat prim-ministrului Ilie Bolojan, iar bariera care a ținut extrema dreaptă departe de putere începe să se fisureze chiar la temelii. Fiecare strângere a „șurubului fiscal”, ce menține Bruxelles-ul și piețele mulțumite lărgește deschiderea pentru AUR, care conduce acum sondajele cu 36%. Remediul menit să protejeze centrul alimentează tocmai forța pe care centrul există pentru a o ține sub control, arată site-ul televiziunii publice din Polonia, TVP, într-o analiză despre situația politică din România.
Coaliția a fost formată în iunie anul trecut pentru a ține sub control Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR) de extremă dreapta, condusă de George Simion, după ce Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 din cauza suspiciunilor de interferență rusă în favoarea naționalistului Călin Georgescu.
Misiunea sa era să stabilizeze statul, să deblocheze 11 miliarde de euro din fondurile de redresare ale UE și să mențină ratingul de investiții al României. Realizarea tuturor acestor trei obiective necesită austeritate, iar această austeritate distruge baza politică a partidelor care susțin bariera de protecție.
Remediul este real, iar piața este cu ochii pe el
Presiunea fiscală care alimentează această „spirală a morții” este acută. Bolojan, un fost primar reformist al orașului Oradea, a preluat funcția în iunie anul trecut, având de acoperit cel mai mare deficit din Europa. România înregistra un deficit de 9,3% din PIB în 2024, de peste trei ori mai mare decât plafonul UE.
Pachetul său de măsuri din iulie 2025, aprobat de social-democrați, care acum se distanțează de acesta, a majorat TVA la 21%, a ridicat accizele la combustibili, alcool și tutun, a crescut impozitele pe profiturile băncilor și pe dividende, a extins contribuțiile la asigurările de sănătate la pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei pe lună și a înghețat salariile și pensiile din sectorul public pentru anul 2026. Un decret din februarie a dispus eliminarea a aproximativ 10% din locurile de muncă din administrația publică, inclusiv 12.794 de posturi din consiliile locale până în 2027.
Ce costuri are acest remediu pentru centru
Partidele care au susținut acest pachet de măsuri plătesc acum prețul în rândul electoratului lor. Un sondaj Sociopol publicat pe 11 aprilie plasa AUR la 36%, PSD la 18%, Uniunea Salvați România (USR) la tot 18% și liberalii lui Bolojan la 16%.
PSD, partidul care a guvernat România în cea mai mare parte a perioadei postcomuniste, se situează la jumătate din nivelul opoziției naționaliste și la egalitate cu partenerul său reformist mai mic. Alegătorii cei mai afectați de înghețarea pensiilor și de noile contribuții la sănătate sunt tocmai baza tradițională a PSD, formată din români mai în vârstă, cu venituri mai mici și conservatori din punct de vedere social.
Acesta este contextul votului de luni. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a prezentat retragerea ca o încercare de a salva partidul, mai degrabă decât o rebeliune împotriva Europei, spunând membrilor partidului că social-democrații „nu mai pot susține măsurile de austeritate impuse de actualul guvern” și trebuie să „impună schimbarea înainte de a fi prea târziu”.
Citește și:
Surse Reuters sugerează că PSD ar putea accepta o remaniere a coaliției dacă liberalii ar alege pe altcineva în locul lui Bolojan în funcția de prim-ministru, chiar dacă, potrivit acordului de coaliție, funcția de prim-ministru ar urma să le revină prin rotație în primăvara anului 2027.
Grindeanu dorește să se distanțeze de măsurile de austeritate, fără a-și asuma însă responsabilitatea pentru colapsul pe care l-ar provoca o opoziție totală. Bolojan a calificat decizia drept „complet greșită și total iresponsabilă față de România, nu față de o persoană”.
Creșterea costului vieții și înghețarea veniturilor alimentează frustrarea populației, creând un teren propice pentru forțele anti-sistem care contestă ordinea politică pro-europeană a României.
De ce ieșirile sunt închise de data aceasta
Românii au trecut prin numeroase prăbușiri ale coalițiilor. Țara a avut treisprezece guverne din 2014 și șaptesprezece prim-miniștri în acea perioadă, iar politologii descriu sistemul ca fiind unul de „instabilitate stabilă”, în care crizele nu se încheie cu alegeri, ci cu renegocierea acordurilor între o elită restrânsă.
România nu a organizat niciodată alegeri parlamentare anticipate din 1989, iar Constituția face dificilă declanșarea acestora. Președintele Nicușor Dan a exclus alegerile anticipate și a trasat o linie roșie fermă, declarând pentru Europa FM pe 16 aprilie că „nu va numi niciun prim-ministru pentru o Coaliție care include AUR”.
Ceea ce s-a schimbat este prețul pe care îl plătim pentru a ne descurca cumva. Prăbușirile anterioare au fost determinate de scandaluri de corupție, războaie între partide sau competiția pentru clientelism și puteau fi rezolvate cu săptămâni de negocieri, deoarece nimic din exterior nu forța termenul limită.
Acesta se lovește de mize financiare grele care ar putea eroda câștigurile de prosperitate de care s-au bucurat românii în ultimii ani. România încearcă să-și apere ratingul de investiții deja scăzut, să cheltuiască 16,6 miliarde de euro pe contracte de apărare în cadrul inițiativei de reînarmare SAFE a UE și să respecte termenul limită de 31 august 2026 pentru reformele care deblochează tranșele rămase din fondul de redresare al UE.
„Zidul de protecție” nu face decât să alimenteze focul
Riscul este ca țara să cadă într-o capcană a austerității. Instabilitatea mărește diferențele de randament ale obligațiunilor, ceea ce crește costul serviciului datoriei - care a consumat deja 60 de miliarde de lei anul trecut -, ceea ce impune reduceri și mai drastice, ceea ce alimentează furia care a făcut posibil votul de luni, iar aceasta, la rândul său, încurajează și mai multă instabilitate.
AUR nu are nevoie să preia puterea pentru a profita de situație. În fiecare lună, Bolojan, Grindeanu și Dan negociază public, în timp ce nivelul de trai stagnează, oferindu-i lui Simion și mai multe argumente pentru a descrie o elită speriată care guvernează doar pentru a-și menține partidul la putere.
Un sondaj realizat de Agenția de Evaluare Politică la jumătatea lunii aprilie a arătat că 39,2% dintre români consideră că sistemul politic este atât de defectuos încât trebuie „înlocuit complet, prin orice mijloace”, un procent care reflectă, de fapt, plafonul potențial al AUR în sondaje.
Cel mai probabil rezultat nu este un colaps, ci o recompunere forțată a aceluiași bloc de guvernare pro-european. PSD va folosi probabil criza pentru a-l îndepărta pe prim-ministru sau pentru a dilua agenda de reforme, rămânând în același timp în guvern, deoarece fără el nu există o majoritate stabilă, anunță TVP.
Dacă votul de neîncredere va fi adoptat, România va intra într-o perioadă de negocieri prelungite înainte de a forma o altă coaliție fragilă, cu contradicții similare. Piețele vor urmări continuitatea în reducerea deficitului, iar orice semn de retragere ar putea determina creșterea costurilor de împrumut.
Riscul politic este că instabilitatea repetată consolidează narațiunea anti-sistem a AUR, chiar dacă aceasta rămâne exclusă de la putere pe termen scurt, mai arată TVP.
Citește și:
Editor : C.A.
- Etichete:
- aur
- psd
- pnl
- ilie bolojan
- criza politica romania
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News