România, pentru prima dată la șefia Consiliului UE – O președinție care a produs emoții în Europa

george ciamba inquam octav ganea
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Anul acesta a fost prima oară când românii au condus negocierile între statele membre şi cu Parlamentul European, pentru diferite legi care vor fi aplicate pe tot teritoriul UE, în avantajul cetăţenilor. Mandatul României la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene s-a încheiat şi este momentul să vedem ce rezultate a avut.

Mai multă atenţie pe care am fi putut să o acordăm zonei Balcanilor de Vest. Acesta este unul dintre regretele pe care le are acum, la final de preşedinţie românească la Consiliul Uniunii Europene, George Ciamba, ministrul delegat responsabil de Afacerile Europene. Interviu realizat de Cristina Cileacu.

O președinție care a produs emoții în Europa

Reuşita preşedinţiei româneşti la Consiliul Uniunii Europene a fost puţin anticipată. Politicienii europeni se uitau cu îngrijorare cum România, ţara care urma să conducă practic Europa de la 1 ianuarie 2019, se afundă în probleme politice interne, care pe deasupra mai afectau şi statul de drept. De altfel, chiar după ce am preluat preşedinţia, vizitele pe care oficialii europeni le făceau la Bucureşti sau discuţiile pe care le aveau cu reprezentanţii români la Bruxelles şi Strasbourg, subliniau această gravă problemă.

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: În aceste prime şase luni ale anului, cât timp s-a desfăşurat preşedinţia României la Consiliul UE, în plan intern, în România, au fost fricţiuni politice foarte mari. Cât de mult s-au reflectat aceste fricţiuni interne în munca depusă la Consiliu?

George Ciamba, ministrul pentru Afaceri Europene: Cred că asta a fost performanţa, pentru că noi nu am afectat şi modul în care am condus preşedinţia şi modul cum guvernul a văzut preşedinţia şi cum preşedinţia a văzut preşedinţia, a fost ca o zonă care să nu fie afectată de disputa internă şi cred că acest lucru a fost foarte important, pentru că noi dacă am fi transferat orice fel de dispută internă, dispute interne care există în toate ţările membre, acum să nu exagerăm, să nu credem că nu există în alte ţări membre, sunt ţări care au avut procese electorale în aceste 6 luni, să nu uităm Finlanda, Spania, urmează acum încă un set de alegeri în Danemarca, urmează Grecia, Austria, au fost alegerile pentru Parlamentul European care potenţează automat o dezbatere politică, dar am reuşit ca totuşi printr-un acord între toată lumea, între toate instituţiile care trebuiau să-şi aducă sprijinul la o preşedinţie de succes şi vorbesc aici şi de miniştri, vorbesc şi de ministere, să nu avem acest tip de dezbatere în interiorul Consiliului UE. Deci noi practic nu am exportat-o în niciun fel şi rezultatul este că se vede în rezultate. N-am fi putut să avem astfel de rezultate dacă să zicem X sau Y sau Z ar fi devenit subiect de dispută politică internă. Ce am promis de la început am făcut, am zis că în fiecare şedinţă a Consiliului pentru Afaceri Generale pe care îl prezidez, o să avem o discuţie legată de bugetul multianual, aşa am făcut, cred că a fost un lucru foarte important.

Cristina Cileacu: Credeţi că românii, pentru că înainte de preşedinţie, de a începe preşedinţia noastră la Consiliul UE, exista în politica din România şi în România, acest discurs Bruxelles-ul ne impune, Bruxelles-ul face, Bruxelles-ul drege. Credeţi că românii au înţeles că atunci când ne referim la Bruxelles este vorba de fapt şi de România?

George Ciamba: Eu cred că nu trebuie să facem această dihotomie Bruxelles-România. Eu cred că românii acum a demonstrat şi prin prezenţa masivă la alegeri că sunt foarte ancoraţi proeuropean. Pentru noi cred că identitatea europeană este foarte importantă. Deci eu cred că pentru noi, identitatea europeană primează în multe situaţii şi atunci eu cred că la noi, discuţia despre Bruxelles nu a avut chiar dramatismul pe care-l are în alte ţări membre. Într-adevăr, există o discuţie politică în ţările membre vis-a-vis de ce înseamnă Bruxelles, ce înseamnă decizii care se iau la Bruxelles, care este gradul de aderenţă la principiile democratice ale unor decizii care sunt luate după cum decid nişte birocraţi, ceea ce în esenţă ar fi vorba despre Comisia Europeană, dar eu cred că această discuţie la noi nu a existat. În acelaşi timp, noi trebuie să zicem şi să fim sinceri, noi nu am fi putut să facem această preşedinţie de succes, fără sprijinul Comisiei şi al Parlamentului European. Faptul că am avut tot sprijinul Comisiei a fost important, faptul că am reuşit să avem tot sprijinul Parlamentului European atunci unde s-a putut a fost iarăşi foarte important. Vă dau doar un exemplu. Am avut o problemă destul de complicată la un anumit moment, vis-a-vis de unul din lucrurile care erau importante pentru preşedinţia noastră, modul cum şi ce vom lăsa noi ca moştenire în ceea ce priveşte BREXIT-ul. Eu zic că acum preşedinţia română lasă acum o Uniune Europeană pregătită şi care nu mai are nevoie de niciun fel de adaos legislativ, pentru orice fel de formulă de ieşire a Marii Britanii, inclusiv pentru formula pe care nu ne-o dorim şi care bineînţeles ar avea consecinţe negative, care se cheamă ieşirea Marii Britanii fără acord, dar în acelaşi timp noi avem legislaţia europeană care a fost realizată de preşedinţia României.

Ce înseamnă o preşedinţie de succes a Consiliului Uniunii Europene? În cel mai simplu mod putem spune că ţara care conduce dezbate cu restul statelor membre până se ajunge la un acord asupra dosarelor europene aflate în lucru şi să negocieze această înţelegere comună cu Parlamentul European, până când se ia o decizie finală şi apare o lege. Dosarele pe care le negociază o preşedinţie în exerciţiu sunt fie preluate de la cei care au condus Consiliul anterior, fie sunt nou deschise. De reţinut este conţinutul acestora, făcut astfel încât să îmbunătăţească vieţile cetăţenilor Uniunii Europene.

Cristina Cileacu: Domnule ministru Ciamba, preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene s-a încheiat şi se spune de regulă nu există preşedinţii care să nu fie de succes. Prin urmare, putem considera dacă urmăm silogismul că şi preşedinţia României a fost de succes, dar ce a fost deosebit la ea, faţă de preşedinţiile anterioare?

George Ciamba: Cred că în primul rând ar trebui să recunoaştem că, chiar dacă toate preşedinţiile sunt de succes, unele sunt mai de succes decât altele. Iar noi am putea zice că preşedinţia noastră chiar a fost mai de succes decât celelalte şi acest lucru se vede destul de evident şi din palmares. Adică, palmaresul de acte legislative este chiar impresionant, noi vorbim de 90 de acte legislative. Să nu uităm numărul mare de acţiuni pe care le-am organizat ca preşedinţie, în acelaşi timp să nu uităm de perioada destul de dificilă, deci nu am avut o preşedinţie simplă, a fost o perioadă în care, cum ziceam eu că am trăit cu fantoma BREXIT-ului, pentru că până la urmă nu am avut BREXIT, dar oricum am avut multe lucruri de făcut practic în plus faţă de o preşedinţie normală, datorită faptului că Marea Britanie ar fi trebuit să iasă pe 28 martie. În acelaşi timp a fost o preşedinţie care făcea trecerea de la un ciclu instituţional la celălalt ciclu instituţional şi am avut posibilitatea să adoptăm o agendă strategică, care cred eu că este mai ambiţioasă pentru 2019-2014, decât ne gândeam la începutul anului şi acest lucru pentru că a contat foarte mult şi rezultatul algerilor pentru Parlamentul European, faptul că acestea au demonstrat în toată Europa un sprijin din partea cetăţenilor pentru aprofundarea proiectului european. Până la urmă am avut o preşedinţie care este dificil de rezumat în câteva cuvinte, dar a fost de succes şi a fost de palmares, lucru care a fost de fapt recunoscut de toţi partenerii externi, dacă ne uităm nu cred că există cineva care să fi avut o mică plângere sau să fi avut o mică nedumerire vis-a-vis de acţiunea preşedinţiei noastre.

Cristina Cileacu: Publicul din România înţelege, pentru că o astfel de preşedinţie este tehnică, deci nu este vina nimănui, cunoaşte mai puţin ce înseamnă de fapt o astfel de preşedinţie. Puteţi să ne daţi nişte exemple de dosare, foarte concrete, care au fost încheiate în Europa sub preşedinţia noastră?

George Ciamba: În primul rând, nu este tehnică, este vorba de multe ori şi de o decizie politică şi cred că ceea ce a diferenţiat preşedinţia României nu de altele, pentru că toţi au încercat în aceiaşi parametri, dar poate să zic noi am făcut-o cu mai mult elan, a fost faptul că noi chiar am dorit să fim un „honest broker". Deci cred că a fost foarte important faptul că România a dorit să creeze nişte majorităţi calificate, fără a ţine cont dacă lezează nişte interese sau nu şi acesta a fost un lucru foarte important. Când vorbim de decizia politică, vorbim de dosare ca directiva gaz natural, care este deosebit de importantă ca valoare strategică şi în care a fost foarte importantă şi decizia politică. Deci, preşedinţia a avut într-adevăr o dimensiune tehnică, dar a avut şi o dimensiune politică. Inclusiv cred că a fost important cum a fost condusă din punctul de vedere al conducerii ministerelor de resort, pentru că în afară de acte legislative au trebuit conduse un număr important de reuniuni, să nu uităm formaţiunile Consiliului, să nu uităm reuniunile informale din România şi acest lucru nu s-ar fi putut face fără un tip de decizie politică. Numai faptul să organizezi o întâlnire de gen este deja o decizie politică şi cred că am avut mult mai multe întâlniri decât preşedinţia de dinaintea noastră şi cu siguranţă am organizat mult mai multe lucruri decât preşedinţia care ne va urma. 03.58 Cred că putem vorbi foarte mult despre aproape fiecare act legislativ care are o valoare politică, deci noi am adus o anumită viziune despre Europa şi în acelaşi timp am contribuit la modul cum va arăta viitorul Europei. Tot ce am făcut noi a fost subsumat celor patru priorităţi pe care le-am asumat de la început într-o preşedinţie, patru linii, patru direcţii de acţiune. Să nu uităm că am făcut mult pentru extindere, tocmai evaluarea politică a faptului că noi credem că Europa să poată să fie un actor global, întâi trebuie să fie un actor regional şi trebuie să se manifeste în vecinătate şi mai ales este în interesul nostru strategic extinderea, pentru că România nu poate să-şi permită să aibă o zonă gri între ea şi centrul Uniunii Europene, care este reprezentată de Balcanii de Vest. Acest lucru va duce la instabilitate şi mai devreme sau mai târziu se va repercuta şi asupra ţării noastre.

Președinția românească și Balcanii de Vest

Poţi face multe lucruri în şase luni, dar de fiecare dată apar şi regrete legate de ce ai fi putut face mai bine. În cazul preşedinţiei româneşti la Consiliul UE, părerile de rău sunt pentru Balcanii de Vest. În Uniunea Europeană se vorbeşte de mult timp de extindere în această zonă. Chiar dacă România a susţinut începerea discuţiilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, nu a reuşit să le şi impună până la capăt.

Cristina Cileacu: Ce v-aţi fi dorit să faceţi şi n-aţi reuşit pe parcursul acestei preşedinţii, nu dumneavoastră, ci evident toată echipa care a lucrat la acest mare proiect?

George Ciamba: Ce s-ar fi putut poate mai mult decât atât, care sincer vorbind până la urmă a fost şi o chestie fizică, pentru că erau momente în care trebuia să fii la Bruxelles, erau momente în care trebuia să fii la Strasbourg, a treia zi, să nu uităm că există această preşedinţie a avut şi faptul în care aprilie şi iunie sunt lunile în care Consiliile se ţin la Luxembrug, deci eu cred că poate într-un anumit sens, dacă încercam poate şi mai mult să folosim momentul acest în zonă, adică în spaţiul Balcanilor de Vest. Cred că datorită faptului că pe de o parte am reuşit să facem o navetă mai mult pe Macedonia de Nord şi pe Albania, poate era bine să încercăm să ne ducem peste tot. Am reuşit totuşi în acelaşi timp, ceea ce eu zic că este destul de remarcat, noi nu ne-am oprit agenda bilaterală. Am avut întâlniri de tip bilateral a primilor minişti, am avut, dacă vă uitaţi la toate vizitele bilaterale...au fost ţări care pe timpul preşedinţiei nu au avut vizite de miniştri de externe, am făcut noi vizite, am avut consultări. Dar au fost ţări care pur şi simplu au oprit agenda bilaterală sub pretextul faptului că sunt foarte ocupaţi cu preşedinţia. Cred că am făcut destul. Bineînţeles că bun, mai sunt nişte lucruri, mai este pachetul migraţie, unde am reuşit nişte lucruri, dar eram foarte aproape să reuşim chiar mai mult, asta este un lucru care ţine de ţările membre, pentru că până la urmă este vorba despre o majoritate care nu există acolo şi este vorba despre faptul că Consiliul este împărţit în jumătate şi am încercat într-un fel sau altul să încercăm să găsim majorităţi calificate şi evident nu le-am găsit. Bineînţeles, a fost şi momentul electoral, pentru că pe de o parte poţi să faci mai mult, pentru că ai posibilitatea să ai rezultate mai bune în momentul în care Parlamentul European este pe un ciclu de sfârşit, pentru că fiecare vrea să-şi lase amprenta, dar pe de altă parte alegerile pentru Parlamentul European de multe ori, politizează lucrurile. Am reuşit acea chestiune care este importantă în ceea ce priveşte legislaţia electorală, faptul că avem sancţiuni foarte clare pentru partidele şi fundaţiile politice care folosesc datele personale în scopuri politice sau datele personale colectate, în scopuri comerciale, pentru un câştig politic. Acesta cred că este un lucru care pleacă de la Cambridge Analitica, cred că a fost una dintre primele legi pe care am reuşit să le adoptăm şi care de fapt a fost aplicată şi în aceste alegeri pentru Parlamentul European. Am făcut şi pe dezinformare nişte lucruri care eu sper să fie preluate şi de preşedinţiile care urmează, mai ales de cele din trio, de Finlanda şi de Croaţia şi sperăm să ajungă şi la legislaţie. Este prima dată când am avut concluzii foarte clare legate de dezinformare, am definit dezinformarea, inclusiv sursele de dezinformare, cred că sunt lucruri importante şi care au o dimensiune strategică. Noi am început să avem şi o amprentă strategică a preşedinţiei noastre. Am avut directiva gaz, dezinformarea, este foarte important să ne reflectăm şi geografia, pentru că România nu stă într-o zonă aşa de simplă şi confortabilă şi care să aibă doar probleme de natură de afaceri europene, adică pur ce ţin de relaţia europeană cu efect direct în piaţa unică, deci cu efecte economice, deci ţin şi lucruri care ţin de securitate.

Extinderea UE în Balcanii de Vest, scenarii

Cristina Cileacu: Dar cât de reală este această este această extindere, pentru că ştim într-adevăr că ne-am implicat ca ţară în susţinerea Macedoniei de Nord şi Albaniei, pentru a începe discuţiile, dar marile puteri din UE par să nu fie încă decise apropos de această lărgire.

George Ciamba: Eu cred că a fost o chestiune legată şi de incidenţa cu alegerile pentru Parlamentul European şi faptul că raportul Comisiei, din raţiuni tactice, la solicitarea ţărilor membre a venit foarte târziu, eu sunt convins că Macedonia de Nord şi eu cred şi Albania, dar Macedonia de Nord mai ales va fi recompensată pentru faptul pe care l-a făcut, să nu uităm că acordul de la Prespa reprezintă, până la urmă, un acord foarte similar cu modul cum a început Europa, pentru că Europa a început cu acordul de la Elysee, a început cu reconcilierea fraco-germană. Deci acest tip de valoare adăugată nu cred că poate fi neglijat, mai ales în momentul în care vorbeam înainte de alegeri de o Europă mai naţională. Aveam acest contra exemplu pe care îl dădeam tot timpul şi arătam că tocmai acum s-au putut face nişte lucruri care nu s-au putut realiza în ultimii 20-30 de ani. Eu cred că lucrurile vor avansa şi cred că am avut o contribuţie importantă. Şi faptul că noi ne-am erijat într-un campion al extinderii a fost important. Până la urmă a fost foarte important că am reuşit să coalizăm, în condiţiile care au fost, cu acea rezervă de examinare dinspre Bundestagul german, am reuşit să coalizăm ţările prietene ale extinderii şi am reuşit să facem referire foarte clară la acordul de la Prespa şi să facem referire foarte clară la rezultatele şi lucrurile pe care le-au făcut în procesul de reformă cele două ţări candidate.

Avantajele unei președinții reușite la Consiliul UE

Prima preşedinţie românească la Consiliul Uniunii Europene s-a încheiat cu bine. Şi tocmai pentru că a fost reuşită, România ar putea profita mai mult de centrul atenţiei în care se află şi să demonstreze şi pe termen lung că implicarea diplomatică şi politică la nivel european poate să ne aducă şi avantaje personalizate României, nu doar felicitări.

Cristina Cileacu: Înainte de a începe preşedinţia noastră, era această problemă de credibilitate la adresa României. Nu foarte mulţi dintre partenerii europeni erau foarte încântaţi de faptul că România urmează să preia acest mandat. Ce urmează după ce această preşedinţie s-a încheiat cu rezultatele despre care am vorbit până acum?

George Ciamba: Asta a fost o chestiune din care întotdeauna am zis că o preşedinţie de succes ce înseamnă? Că toată lumea întreabă ce iese, ce câştigăm? O preşedinţie de succes înseamnă o probă de maturitate. Pentru România a fost foarte important ca o probă de maturitate, inclusiv politică, cum am mai zis, eu cred că e un sfârşit al perioadei noastre de aşa-zisă integrare europeană, eu cred că este momentul în care, după ce ai prezidat masa Consiliului, într-adevăr eşti membru cu drepturi depline şi înţelegi foarte bine ce înseamnă un proces de integrare europeană în momentul în care l-ai condus şi l-ai direcţionat. Şi cred că ăsta este un lucru foarte important care este de zis. A doua chestiune care urmează va fi cum vom reuşi să folosim acest capital în perioada următoare. Evident că pe perioada preşedinţiei, obligaţia de neutralitate incumbă automat faptul că nu te apuci să intri într-o logică de bazar sau să încerci să foloseşti poziţia pentru nişte câştiguri naţionale. Dar, în acelaşi timp, există o înţelegere că dacă ai făcut lucrul ăsta, după asta vei avea o prioritate, vei avea anumite lucruri poate mici, nu mari, pe care poţi să le rezolvi şi vei avea o credibilitate. La momentul acesta avem o credibilitate, nu cred că mai poate să zică nimeni că România este un membru al Uniunii Europene de mâna a doua sau că nu are competenţă. Deci este clar că am demonstrat competenţă, am demonstrat capacitate administrativă şi am demonstrat voinţă politică.

Atât pentru astăzi, dar rămânem în continuare online pe pagina noastră de Facebook şi pe contul nostru de Twitter. Revenim cu subiecte noi din lumea diplomaţiei, vinerea viitoare, de la ora obişnuită, 11:30.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale