România preia președinția Consiliului UE, în plin conflict politic. Ce sarcini va avea țara noastră

Data actualizării: Data publicării:
consiliu european ue steag
FOTO: Shutterstock

De la 1 ianuarie, timp de 6 luni, România este la cârma Uniunii Europene. Ţara noastră deţine preşedinţia Consiliului de Miniştri al blocului comunitar. Ultimele luni însă au fost marcate de conflicte deschise pe de o parte între Guvern şi Bruxelles, pe de alta între Executiv şi preşedintele Klaus Iohannis.

În timp ce România trebuia să se pregătească pentru primul mandat în fruntea Consiliului UE, modificările la Legile Justiţiei şi violenţele de la protesul din 10 august i-au îngrijorat pe europarlamentari atât de mult încât au chemat-o pe Viorica Dăncilă să dea explicaţii.

„Spun de la început că nu am venit să dau socoteală. Am venit pentru că vă preţuiesc şi vă respect. Trebuie să facem o justiție corectă pentru cetățeni. În ce fel a aparat MCV cetățenii români? Nu am văzut nimic despre încălcarea drepturilor omului, despre protocoalele secrete”, spune Viorica Dăncilă, premierul României.

Argumentele premierului nu au fost suficient de convingătoare.

„Guvernul român trebuie să respecte separaţia puterilor şi statul de drept”, spune Esteban González Pons, eurodeputat spaniol, vicepreşedintele Grupului PPE.

„A fost un discurs destul de agresiv, cu scopul de a le arăta cetăţenilor români că nu te poţi juca cu premierul lor”, spune Judith Sargentini, eurodeputat olandez (Grupul Verzilor).

Critici dure au venit şi de la liderii Uniunii Europene.

„Este ca atunci când alergi la un maraton, iar acum suntem pe ultima sută de metri. Mai trebuie implementate doar câteva dintre recomandările Comisiei Europene. Dar nu vă opriţi, nu staţi pe loc şi pentru numele lui Dumnezeu nu începeţi să alergaţi în direcţia opusă”, afirmă Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele CE.

Este adevărat că avem în continuare divergenţe în ceea ce priveşte evoluţia statului de drept şi pe tema cărora am discutat”, declară Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

Și președintele Klaus Iohannis s-a văzut nevoit să dea explicații cu privire la situația din România.

În ceea ce mă priveşte, eu nu sunt pregătit pentru niciun obiectiv din lume să îmi cobor standardele privind statul de drept şi justiţia din România”, spune Klaus Iohannis, președintele României.

A urmat apoi un raport MCV devastator şi Parlamentul European a adoptat o rezoluţie împotriva României.

„Au șters cu buretele tot efortul si toate realizările din cei 11 ani de când am aderat și ne-am străduit să facem țara mai bună”, spune Klaus Iohannis.

CITIȚI ȘI: POLITICO: Oameni-cheie ai președinției României a Consiliului UE

Coaliţia PSD ALDE a înteţit atacurile către Bruxelles.

„Suspendați legile pe care le-ați adoptat în Parlament! Dar de ce? Conțin niște prevederi care nu ne plac. Dar sunt și în alte țări. Da, dar la voi nu merg! S-a votat o rezoluție nedreaptă în care ni se reproșează lucruri care se întâmplă peste tot. Țara noastră a fost transformată în țapul ispășitor al jocurilor de putere dintre familiile politice europene”, declară Liviu Dragnea, președintele PSD.

„Votul pe care l-am văzut în Parlamentul European pe marginea rezoluției este o ruşine pentru cei care au votat împotriva României. E inacceptabil atata vreme cât acolo sunt o grămadă de neadevăruri preluate și în MCV”, spune Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului.

Demisia neaşteptată a ministrului Afacerilor Europene a înrăutăţit relaţiile dintre cele două Palate.

Eu cred ca punerea mandatului la dispozitia premierului reprezintă un act de curaj și un demers de onoare, constructiv”, afirmă Victor Negrescu, fost ministru Afaceri Europene.

De la 1 ianuarie 2019, România va prelua președinția Consiliului Europei. Părerea mea este că nu suntem pregătiți pentru așa ceva. Lucrurile au luat-o razna. La guvern, nu se mai înțeleg responsabilitățile pentru diferite sectoare, persoane care ar trebui să se ocupe de chestiuni europene pleacă sau sunt demiși și în acest fel ne trezim în ceasul al 12-lea total, total nepregătiți”, spune Klaus Iohannis, președintele României.

Afirmaţia preşedintelui a înfuriat partidul de guvernare.

„Vă rog ca după anul nou să depuneți acea plângere pentru înaltă trădare împotriva lui Klaus Werner Iohannis”, spune Liviu Dragnea, președintele PSD.

Între timp însă, şeful statului s-a răzgândit. Iar la preluarea simbolică a preşedinţiei de la Austria, Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă au vorbit pe aceaşi voce.

Între timp pot să afirm, fără nicio reținere, că da, România este pregătită pentru preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene”, afirma atunci Klaus Iohannis, președintele României.

Având în vedere nivelul de pregătire pe care îl are guvernul, cum noi am tratat preluarea președinției, va face ca și România să aibă o președinție de succes”, spunea Viorica Dăncilă, premierul României.

Opoziţia, în schimb, a încercat dărâmarea Guvernului Dăncilă. Unul dintre motivele invocate în moţiunea de cenzură a fost tocmai slaba pregătire a preşedinţiei rotative. Executivul însă a rezistat.

„Nu suntem pregătiţi la nivel politic şi nu suntem pregătiţi nici la nivel tehnic, iar în termeni de logistică şi infrastructură, doar o minune ne va putea ajuta să facem faţă provocărilor. România nu doar că va rata o oportunitate istorică, dar o va transforma într-o imensă vulnerabilitate”, afirmă Dan Barna, președintele USR.

În fața oficialilor europeni sunt doar zâmbete și se prezintă ca niște europeni convinși. În restul timpului se comportă ca niște dictatori din lumea a treia și atacă tot ce e european”, spunea Florin Cîtu, senator PNL.

În următoarele 6 luni, ţării noastre îi revine sarcina de a planifica şi conduce reuniunile şi de a reprezenta Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii. Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene implică de asemenea şi asumarea reprezentării Uniunii în dialog cu partenerii externi.

Președinția Consiliului UE va fi exercitată de Dăncilă 6 luni. Ea nu are acces, merge doar Iohannis. Va fi singurul caz din istorie când cel care deține efectiv președinția nu participă la Consiliului European”, spune Liviu Dragnea.

În plus, România va avea de dat răspunsuri la crizele curente precum cele din sistemul financiar sau legate de migraţie, dar şi la crize necunoscute, greu de prevăzut. Tot pe perioada mandatului României se va tranşa şi acordul final pentru Brexit şi vor avea loc şi alegerile europarlamentare.

„Acordul de retragere agreat la nivel politic de către UE și Marea Britanie rămâne cel eficient instrument pentru limitarea consecințelor negative ale Brexitului. Noul cadru financiar multianul reprezintă o oportunitate de a sprijini avansarea politicii europene prin stabilirea unui buget echilibrat și echitabil după 2020”, afirmă Iohannis.

România va marca preluarea oficială a preşedinţiei rotative pe 10 ianuarie, cu un concert la Ateneu, la care vor participa preşedintele Comisiei Europene şi Colegiul Comisarilor.

Vizita lui Jean Claude Juncker la Bucureşti vine după ce lansat un atac dur la adresa Guvernului Dăncilă. Într-un interviu acordat unui ziar german, Jean Claude Juncker a spus că disputele politice din ţara noastră îl fac să se îndoiască de capacitatea Guvernului de a gestiona preşedinţia rotativă. Totodată, liderul european are dubii şi că România va putea să îşi pună propriile interese deoparte în favoarea celor ale Uniunii.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri