Şefi de partide certaţi cu propriile formaţiuni
FOTO: Mediafax
Mircea Geoană a fost preşedintele PSD din 2005 până în 2010. Un an mai târziu, a fost exclus, din cauza unor afirmaţii considerate defăimătoare la adresa conducerii partidului. Fostul lider al social-democraţilor a creat atunci platforma "România noastră", ca alternativă la PSD. A fost reprimit în PSD, dar nu pentru mult timp. Scenariul s-a repetat anul acesta, când a apărut proiectul Partidul Social Român, creat de Mircea Geoană, alături de primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, aflat acum în arest preventiv.
Liiberalii au mai mulţi foşti lideri care s-au dezis de partid. Cel mai recent exemplu este Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a plecat din PNL din cauza ruperii alianţei cu social-democraţii.
„Dragă Crin, dacă tu nu îţi vei asuma această responsabilitate, atunci o voi face eu: îi voi cere primului ministru Victor Ponta să îşi ţină toate angajamentele luate în cadrul USL faţă de PNL”, spunea atunci Călin Popescu Tăriceanu. A fost scopul pentru care Călin Popescu Tăriceanu a înfiinţat Partidul Liberal Reformator. Chiar dacă nu este încă înregistrată, formaţiunea a semnat un protocol de colaborare cu PSD şi a obţinut chiar şi portofolii în Guvern.
PNL a mai pierdut şi alţi foşti preşedinţi. Valeriu Stoica şi Theodor Stolojan au înfiinţat Partidul Liberal Democrat. PLD a fuzionat ulterior cu PD. Aşa a apărut Partidul Democrat-Liberal.
Traian Băsescu a condus PDL din 2001, până în 2004, când a câştigat cea mai înaltă funcţie în stat. Chiar de la Cotroceni, Traian Băsescu a participat la multe reuniuni ale democrat-liberalilor. Prietenia a durat până în 2013, atunci când Elena Udrea a pierdut cursa pentru şefia partidului.
„Modul cum n-au înţeles să fie democraţi mă face să spun acum, definitiv şi pentru totdeauna, adio Partid Democrat! Mă voi dedica construcţiei unei alte soluţii de dreapta”, spunea Traian Băsescu în 2013, după alegerile PDL la care Elena Udrea a pierdut cursa.
În doar câteva luni, fostul preşedinte a pus bazele Partidului Mişcarea Populară.
„Ţine de psihologia politică dorinţa de a fi în prim-plan în permanenţă. Soluţia pentru a-şi conserva poziţia este a o lua de la capăt, cu aceeaşi formulă a liderului dominant într-un nou partid. Nu există considerente ideologice, considerente de politică socială, există considerente personale, care ţin de exercitarea puterii”, e de părere Alexandru Radu, politolog.
Alţi foşti preşedinţi de partid au decis să se retragă definitiv din politică. Este cazul lui Crin Antonescu, fostul lider PNL, care a anunţat că la finalul mandatului de senator va renunţa la viaţa politică.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
