Şefii de judeţ, speriaţi de DNA

Data publicării:
cj

Şeful Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a dat tonul după o şedinţă a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene.

Deciziile, decretele emise de preşedintele ţării, de la hotărârile de guvern şi ordinele miniştrilor până la hotărârile consiliilor locale şi judeţene. Trebuie să interzicem strict prin lege, că nu poate niciun organ judiciar al statului să cenzureze decizia de oportunitate şi cred că de aici vine îngrijorarea unora dintre funcţionarii publici care s-au trezit că, semnând documente legale, din acest punct de vedere, au trebuit, ulterior, să dea explicaţii”, a spus Marian Oprişan, preşedintele UNCJR.

Printre cei care au lăudat demersul liderului social-democrat de la Vrancea s-a aflat chiar şeful său de partid, Victor Ponta.

"Felicitări lui Marian Oprişan şi colegilor care conduc consiliile judeţene în baza votului dat de români în 2012. Şi ei şi primarii trebuie să îşi facă datoria faţă de cetăţeni şi să reziste la cel mai grav şi brutal atac împotriva aleşilor locali din istoria democratică a României", afirmă şeful Executivului.

Printre şefii de CJ-uri părerile sunt însă împărţite.

Când instituţiile statului intră pe chestiuni de oportunitate, se încalcă noţiunea de autonomie locală. Aproape zilnic un ales local, primar, preşedinte de consiliu judeţean, şefi de instituţii sau consilieri locali, judeţeni apar pe ecranele televiziunilor cu o problemă despre modul în care au gestionat lucrurile în administraţia publică. Există o îngrijorare şi o temere în rândul funcţionarilor publici”, a spus Adrian Ţuţuianu, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

„În rândul colegilor e teama de DNA. Nu sunt preocupat prea tare de activitatea DNA, nici nu ştiu eu exact ce e în mintea, în sufletul colegilor mei”, a spus Dumitru Buzatu, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău.

În prezent, 23 de preşedinţi de consilii judeţene au probleme în justiţie. 15 social-democraţi, şapte liberali şi un membru UDMR se află în stadii diferite ale procedurii penale. Câţiva şi-au pierdut deja funcţiile, cum s-a întâmplat cu Horia Uioreanu de la Cluj sau cu Gheorghe Bunea Stancu de la Brăila.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri