Senatul a respins, marți, proiectul de lege inițiat de parlamentari AUR care prevedea revenirea la alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi de scrutin. Inițiativa a fost susținută de senatorii AUR, Pace-Întâi România și USR, însă a fost respinsă de PSD, PNL și UDMR, astfel că nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată.
Au fost înregistrate 48 de voturi „pentru”, 56 „contra” și o abținere.
Potrivit votului electronic afișat pe site-ul Senatului, 25 de voturi pentru adoptarea proiectului au venit de la AUR, 16 de la USR, cinci de la senatorii „Pace-Întâi România” și două voturi de la cei neafiliați.
De cealaltă parte au votat împotriva proiectului 33 de senatori PSD, 12 de la PNL, opt de la UDMR și alți tri senatori neafiliați.
Deși proiectul a fost depus de AUR, acesta a fost votat și de senatorii USR, formațiune care a susținut în mod constant revenirea la sistemul de alegere în două tururi.
În timpul dezbaterilor din plen, reprezentanții PSD au argumentat că actualul sistem, bazat pe alegerea într-un singur tur, este cel mai potrivit pentru desemnarea autorităților locale.
„Suntem în situația în care facem politică, dar pe de altă parte trăim în niște orașe, comune care vrem să fie bine administrate. Să fiu bine înțeles, ambele opțiuni sunt opțiuni viabile. Cred totuși că relația dintre cetățean și politician este corectă în primul tur, pentru că acolo omul alege gospodarul. În turul doi intervine tranzacția politică. Chiar dacă, în termeni de legitimitate, e un procent mai mare în această tranzacție din perspectiva bunei administrări a unei localități, s-ar putea ca votul direct al cetățeanului să spună cel mai bine cum trebuie administrată o urbe. Deci din acest punct de vedere, cred că pentru alegerea primarului, pentru buna administrare a unei comunități este mai corect această opțiune, dintr-un singur tur”, a declarat senatorul PSD Robert Cazanciuc, marți în plen.
Propunerea legislativă a AUR va fi transmisă Camerei Deputaților, pentru a fi votată în calitate de for decizional.
Inițiatorii: Sistemul actual „și-a arătat limitele”
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că actuala modalitate de alegere a primarilor și a președinților de consilii județene nu mai răspunde intereselor comunităților locale.
„Actualul sistem de vot pentru alegerea autorităților administrației publice locale - primarul și președintele consiliului județean - într-un singur tur, pe baza celui mai mare număr de voturi și nu a majorității voturilor valabil exprimate - și-a arătat limitele în ceea ce privește capacitatea acelor aleși de a genera o dezvoltare locală în strânsă legătură cu interesele cetățenilor. Alegerea lor într-un tur unic nu este specifică culturii politice românești, având în vedere că, până în 2012, a funcționat scrutinul în două tururi, în situația în care nu se înregistra din primul tur alegerea unui candidat care obținea peste 50% din voturile valabil exprimate ale cetățenilor”, arată AUR, în expunerea de motive a proiectului.
Cum ar fi funcționat alegerea în două tururi
Potrivit proiectului, un candidat ar fi fost declarat ales primar sau președinte de consiliu județean încă din primul tur doar dacă obținea majoritatea voturilor valabil exprimate, respectiv peste 50%.
În situația în care niciun candidat nu ar fi atins acest prag, ar fi fost organizat un al doilea tur de scrutin la două săptămâni după primul, la care ar fi participat doar primii doi candidați clasați în ordinea numărului de voturi obținute.
„Este declarat ales primar sau președinte de consiliu județean candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate”, prevede proiectul.
Inițiativa stabilea că un al doilea tur urma să fie organizat și în cazul unui balotaj între mai mulți candidați pentru ocuparea locului secund, situație în care toți cei aflați la egalitate ar fi participat la noul scrutin.
După desfășurarea celui de-al doilea tur, mandatul ar fi revenit candidatului care obținea cel mai mare număr de voturi.
Tur suplimentar în caz de balotaj
Proiectul reglementa și situația în care cei doi candidați rămași în cursă după primul tur ar fi obținut același număr de voturi în turul al doilea. În acest caz, ar fi fost organizat un nou tur de scrutin în termen de două săptămâni.
De asemenea, dacă unul dintre candidații calificați pentru turul decisiv ar fi decedat sau s-ar fi aflat în imposibilitatea de a participa la alegeri, biroul electoral de circumscripție l-ar fi declarat câștigător pe celălalt candidat, fără organizarea unui nou scrutin.
Editor : Ana Petrescu
