Suspendarea premierului. Ce spun Constituția și precedentul din 2006

Data actualizării: Data publicării:
dancila iohannis crop presidency

Liderul PNL, Ludovic Orban, a confirmat depunerea unei plângeri penale la Pachetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva premierului Viorica Dăncilă, pe care o acuză de înaltă trădare și de uzurparea funcției. Președintele Klaus Iohannis ar putea, în baza art. 109 din Constituție, să o suspende din funcție pe Viorica Dăncilă, dar procedura nu este nici scurtă, nici ușoară. Acest articol din Constituție a mai fost invocat în 2006 pentru suspendarea unui membru al Guvernului Tăriceanu, Teodor Atanasiu, la acel moment ministru al Apărării.

Articolul 109 din Constituție, intitulat „Răspunderea membrilor Guvernului”, prevede următoarele:

„(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială”.

Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială detaliază în continuare procedura de urmărire penală și de judecare. În cazul în care este vorba de membri ai Guvernului care nu sunt și parlamentari, exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală revine președintelui, dar numai la propunerea unei comisii special constituite.

În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, Preşedintele României, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului, adresează ministrului justiţiei o cerere în acest scop, pentru a proceda potrivit legii”, prevede art. 16 alin. 1 din Legea 115/1999.

Alin. 2 stabilește că „preşedintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul-ministru (evident, nu este cazul de față - n.r.), procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”.

„Pe baza analizei sesizării, a probelor depuse în susţinerea acesteia, a declaraţiilor şi a probelor invocate de membrul Guvernului faţă de care se solicită urmărirea penală, comisia specială prevăzută la alin. (1) va prezenta Preşedintelui României un raport cu propuneri privind urmărirea penală sau clasarea sesizării. Şedinţele comisiei nu sunt publice. Membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie înaintea întocmirii raportului acesteia”, scrie mai departe, la alin. 5.

Art. 20 din Legea 115/1999 întărește posibilitatea suspendării din funcție: „În cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcţie”.

Precedentul din 2006

În iulie 2006, Adriana Săftoiu, pe atunci purtător de cuvânt al președintelui Traian Băsescu, a depus o plângere penală la Parchetul General pe numele lui Teodor Atanasiu, ministru al Apărării, pe care l-a acuzat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. O a doua plângere împotriva lui Atanasiu a fost, ulterior, depusă de deputatul PSD Eugen Bejinariu.

În baza celor două plângeri, Parchetul l-a sesizat pe Traian Băsescu. Președintele a trimis sesizarea la comisia specială, condusă de consilierul prezidențial Ștefan Deaconu.

După ce l-a audiat de două ori pe Teodor Atanasiu, comisia specială a recomandat începerea urmăririi penale. Pe 7 septembrie 2006, Traian Băsescu trimitea ministrului Justiției de atunci, Monica Macovei, cererea privind începerea procedurilor legale pentru urmărirea penală a lui Teodor Atanasiu, iar pe 12 septembrie 2006, semna decretul prezidențial de suspendare din funcție.

„Președintele Băsescu consideră necesară suspendarea lui Teodor Atanasiu din funcție pentru a îndepărta orice suspiciune de influențare a anchetei, având în vedere declanșarea procedurii de urmărire penală. Procedura de urmărire penală ar putea implica audierea unor persoane din cadrul MApN, aflate în subordinea ministrului, fapt ce ar putea conduce la o influențare a demersului procedural”, se arăta în comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale.

Teodor Atanasiu a cerut în instanță suspendarea decretului prezidențial, dar instanța i-a respins cererea.

La 6 octombrie 2006, Secția Parchetelor Militare emitea o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale împotriva lui Teodor Atanasiu. În condițiile în care președintele Traian Băsescu a refuzat repunerea sa în funcție, pe 25 octombrie 2006 Atanasiu a demisionat.

„Prin gestul meu de a demisiona, doresc să întrerup criza de la minister și, în același timp, să-i răpesc președintelui plăcerea de a mă demite”, declara Atanasiu.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri