Tăriceanu propune un acord al partidelor parlamentare

Propunerea de acord făcută publică de ALDE în ziua consultărilor cu partidele parlamentare de la Palatul Cotroceni conține mai multe premise și șase puncte concrete de acțiune. Începând cu „desecretizarea, denunţarea şi abrogarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei” și continuând cu „înfiinţarea unei Comisii independente pentru adevăr şi reconciliere”.

În deschiderea documentului, formațiunea condusă de Călin Popescu Tăriceanu inventariază ceea ce consideră a fi premise pentru „un consens asupra locului şi funcţiei sistemului judiciar în ansamblul autorităţilor publice româneşti”.

- Părţile împărtăşesc mai întâi o viziune comună asupra statului de drept, pe care îl înţeleg, înainte de toate, ca pe un ansamblu de norme, instituţii, reguli şi proceduri menite să garanteze liberul exerciţiu al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;

- Părţile consideră că înţelegerea statului de drept ca un dispozitiv i-liberal de întărire şi de extindere a funcţiilor şi atribuţiilor instituţiilor represive ale statului (servicii speciale, parchet, Înalta Curte etc.) este tributară culturii juridice comuniste;

- Părţile consideră că statul de drept îşi merită numele atunci când este organizat în jurul drepturilor civile şi al garanţiilor procesuale şi este caracterizat de corectitudinea, transparenţa şi imparţialitatea administrării justiţiei;

- Părţile declară cetăţeanul, justiţiabilul, victima infracţiunii ca fiind subiectul eminent al statului de drept;

- Părţile consideră că statul de drept trebuie servit de magistraţi imparţiali, independenţi, dar şi responsabili pentru actele lor, care înțeleg să nu acţioneze în afara controlului celorlalte puteri ale statului;

- Părţile consideră că statul de drept nu poate funcționa dacă este instituit în afara principiului liberal al separaţiei, echilibrului şi controlului reciproc al puterilor (checks and balances).

- Părţile afirmă, în al doilea rând, caracterul neideologic şi nepolitic al organizării şi înfăptuirii justiţiei;

- Părţile cad de acord să nu mai utilizeze tema justiţiei în confruntarea politică curentă, aşa cum au făcut-o unele dintre ele, inclusiv Preşedintele României, în ultimii ani, obişnuindu-se să utilizeze tema justiţiei ca pe un argument politic şi electoral, împărţindu-i pe actorii spaţiului public în „penali” şi în „luptători împotriva corupţiei”;

- Părţile deplâng faptul că, printr-o asemenea utilizare, caracterul solemn al actului de justiţie a fost devalorizat, justiţia însăşi fiind transformată într-o simplă lozincă a manifestărilor de stradă  sau a dezbaterilor din presă şi din mediile sociale;

- Părţile au convingerea că încrederea cetăţenilor în justiţie, aflată într-un declin accentuat în ultima perioadă, nu poate fi restaurată decât dacă cei care au recurs la o asemenea ideologizare a rolului social al statului de drept se vor angaja să renunţe la practicile acuzatorii iresponsabile şi partizane care au erodat credibilitatea instituţiilor judiciare şi au degradat domnia legii; în caz contrar, aceste forţe politice, nu vor avea îndreptăţirea morală de a propune sau de a subscrie unui acord privind buna funcţionare a justiţiei.

Lista celor șase măsuri concrete pe care le propune ALDE:

1. Desecretizarea, denunţarea şi abrogarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei (Înalta Curte, Curţi de Apel, Parchet General, DNA, CSM etc.), potrivit recomandării recentului raport al Comisiei de la Veneţia. Această recomandare trebuie transpusă într-un set de bune practici judiciare şi administrative care să facă efective atât repararea injustiţiei generată de protocoale, cât şi răspunderea judiciară a celor implicaţi în elaborarea şi punerea în operă a respectivelor înţelegeri oculte.

2. Retragerea neîntârziată din funcţiile ocupate în prezent în sistemul judiciar a tuturor celor care din 2009 şi până în 2016 au elaborat şi semnat protocoalele de colaborare secretă între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei. Este indubitabil că semnatarii acestor protocoale, ca şi cei care i-au îndemnat să o facă, sunt cei care au exercitat în termeni reali o influenţă politică devastatoare asupra independenței justiţiei.

3. Înfiinţarea unei „Comisii independente pentru adevăr şi reconciliereʺ, care să includă specialişti de reputaţie internaţională și care să investigheze, în afara oricăror interese partizane, cauzele care au dus la încheierea protocoalelor de colaborare între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei, efectele pe care aceste protocoale le-au produs în plan judiciar, instituţional şi moral şi, pe cale de consecinţă, să facă propuneri pentru restabilirea independenţei justiţiei şi pentru sancţionarea celor responsabili de situarea ei într-o stare de dependenţă faţă de serviciile speciale şi de factorii politici care au comandat activitatea acestora.

4. Ministrul justiţiei va fi o persoană independentă politic şi de solidă reputaţie profesională, cel puţin până la restaurarea deplină a independenţei justiţiei şi eliberarea deplină a acesteia de sub controlul serviciilor speciale şi a factorilor politici care controlează serviciile.

5. Colaborare corectă, onestă şi întemeiată pe analiza unor fapte şi texte verificate cu instituţiile europene interesate din partea tuturor forţelor politice şi a reprezentanţilor instituţiilor din sfera justiţiei. Calitatea statului de drept în România este neîndoielnic o temă de dezbatere europeană şi de dialog cu Parlamentul European şi cu Comisia Europeană, inclusiv în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. Politica penală a României este însă o materie de subsidiaritate, ce ţine exclusiv de competenţa Parlamentului şi, prin delegare, a Guvernului României. În măsura în care participă la dialog şi consultare cu instanţe abilitate europene, părţile se angajează să distingă mereu şi ferm între sfera domniei legii, supusă celei mai largi şi temeinice discuţii cu toţi partenerii interesaţi şi cea penală, ce trebuie să rămână un domeniu de reflecţie naţională.

6. Procesul de elaborare a normelor privitoare la organizarea justiţiei şi la legislaţia penală va încorpora pe viitor recomandările Comisiei de la Veneţia ori de câte ori acestea vor fi formulate în termeni academici riguroşi, în urma examinării, comparării şi evaluării unei pluralităţi de surse româneşti şi nu vor avea un caracter vădit politic. Depolitizarea justiţiei trebuie să includă şi recomandările primite din partea unor organisme europene, fie ele politice sau de specialitate.