Titus Corlăţean la Digi24: S-a dus în derizoriu relaţia cu Rusia. O mare prostie! Ne vulnerabilizăm singuri interesele
Interese economice şi geopolitice impun normalizarea relaţiilor cu Moscova, crede ministrul de Externe, Titus Corlăţean. Invitat la „Imparţial”, el spune că „s-a folosit de o manieră populistă tema relaţiei cu Rusia, în interes electoral. S-au pus ştampile: ăia care vând ţara ruşilor şi ăilalţi care sunt profund pro-europeni. O mare prostie. Ne vulnerabilizăm singuri interesele”, iar legăturile existente cer seriozitate: „N-aş vrea să aruncăm lucrurile astea în aer.”
În contextul în care ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Oleg S. Malginov, a afirmat recent într-un interviu acordat cotidianului România Liberă că scutul anti-rachetă de la Deveselu poate deveni o ţintă pentru Rusia”, Titus Corlăţean spune că a existat vineri o discuţie la nivel de ministere, în cadrul căruia oficialului i s-a transmis mesajul „care se impunea”. Ministrul a refuzat să dea alte detalii referitoare la misiva impusă de declaraţia „neinspirată” a reprezentantului Moscovei la Bucureşti.
Titus Corlăţean sugerează însă că declaraţia lui Oleg S. Malginov ar fi fost într-o anumită măsură scoasă din context: „Eu am încercat să găsesc totuşi o tonalitate de echilibru la o poziţie care, dacă e să fim corecţi şi profesionişti în analiză citind tot interviul, nu a fost atât de contondentă în realitate. S-a extras o bucăţică care făcea parte dintr-un întreg şi a fost prezentată de o anumită manieră în presa românească.”
O problemă importantă care vine din trecut şi pe care încă nu o putem discuta normal: chestiunea tezaurului. "Nu pot să dau curs unor interese - până la urmă - legitime ale presei, dar nu întotdeauna corecte, care apar prin presă"
Ministrul de Externe subliniază că este importantă o normalizare a relaţiei cu Moscova, întrucât interesele economice o cer. El a dat exemplul Poloniei care, deşi cu o lungă istorie dureroasă în raport cu Rusia, a depăşit trecutul şi a găsit o modalitate de interacţiune profitabilă cu Rusia. Abia după momentul normalizării acestei relaţii, Bucureştiul ar putea eventual să abordeze din nou subiectul spinos al tezaurului românesc reţinut de zeci de ani la Kremlin, crede Titus Corlăţean:
„Am încercat şi fac eforturi să găsim modalitatea cea mai înţeleaptă... ca stat care nu derogă de la statutul de membru al familiei europene şi euro-atlantice, să găsim acea modalitate înţeleaptă (pe care alţii au găsit-o înaintea noastră, Ungaria, Polonia - care are o istorie dureroasă în relaţia cu Moscova) de a avea mai întâi un dialog politic funcţional, o relaţie ceva mai echilibrată şi cu interese economice în care continuăm să pierdem, şi o relaţie în care avem probleme importante care vin din trecut şi pe care încă nu le putem discuta normal - chestiunea tezaurului şi altele.
Deci într-o astfel de situaţie, tocmai astăzi (vineri), ziua următoare declaraţiilor discutate atât de mult ieri (joi), a avut loc la Bucureşti o reuniune importantă, după un număr de ani: reuniunea Comisiei Mixte Interguvernamentale pe probleme economice (...), unde reprezentantul Rusiei a discutat cu ministrul Varujan pe importante chestiuni economice. (...)
Lucrurile astea n-aş vrea să le punem în pericol, n-aş vrea să le aruncăm în aer, şi eu ca ministru de Externe, care am o responsabilitate, nu pot să dau curs unor interese - până la urmă - legitime ale presei, dar nu întotdeauna corecte, care apar prin presă. Sunt mult mai concentrat pe interese reale ale României, pentru că dacă voi dori să discut tezaurul, voi putea să discut atunci când vom avea o normalitate a relaţiei politice.”
Întâlnirea bilaterală Bucureşti – Moscova la nivel de ministere de Externe
Pentru o astfel de interacţiune, crede ministrul, sunt necesare contacte politice la un anumit nivel (preşedinte, premier, miniştri de Externe, miniştri ai Economiei), cooperare în domeniul securităţii internaţionale sau a combaterii terorismului de exemplu: „Asta se face şi la nivel de Uniune Europeană, dar trebuie să le facem şi bilateral”, afirmă Titus Corlăţean.
În acest sens, se fac demersuri din ambele direcţii pentru organizarea unei întâlniri bilaterale: „Anul acesta, eu cred că, dacă renunţăm la retoricile astea şi dacă chiar suntem interesate de acest subiect - ambele părţi -, va fi o întâlnire la nivelul miniştrilor de Externe, prima după un număr de ani. Să avem o agendă serioasă, bine pregătită, în care să discutăm aspecte pozitive. De exemplu, am finalizat recent negocierea importantă, cu o simbolistică importantă, a înfiinţării Centrelor Culturale – românesc la Moscova şi rus la Bucureşti.”
Acestea se vor deschide odată ce va fi semnat acordul, precizează oficialul. „Dacă întâlnirea celor doi miniştri de Externe va avea loc, vom semna şi acest acord.”
Şansele normalizării relaţiei Bucureşti – Moscova. Dacă cineva îşi imaginează că există un mare actor european sau euroatlantic interesat ca aici să fie agitaţie, o relaţie tensionată, se înşeală profund
Titus Corlăţean consideră că a fost o greşeală a României să ducă în derizoriu relaţia cu vecinul de la Răsărit: „O mare prostie. Ne vulnerabilizăm singuri interesele”, crede el:
„În România s-a comis o greşeală (nu mai vreau să polemizez, să arunc responsabilitatea, vina pe alţii, fie mai înalţi, fie mai mici): s-a dus în derizoriu o relaţie care trebuie tratată cu seriozitate.
S-a folosit de o manieră populistă tema asta a relaţiei cu Rusia, în interes electoral. S-au câştigat voturi în Republica Moldova folosindu-se tema asta. Unii care au fost catalogaţi şi li s-a pus ştampila şi în ţară, şi în anumite chestiuni amicale în mass-media, prin Germania sau prin alte părţi: "ăia care sunt pro-ruşi şi vând ţara ruşilor" şi "ăilalţi care sunt profund pro-europeni". O mare prostie. Şi ne facem singuri rău, ne vulnerabilizăm singuri interesele.
Acest gen de atitudine poate genera – nu o inhibiţie – dar o reţinere în a promova o relaţie şi un dialog corect cu Federaţia Rusă, pe care nu ai cum să o ignori.
Pe de altă parte, sunt chestiuni care provin şi din spaţiul extern. Am fost întrebat nu o dată de parteneri serioşi internaţionali ce avem de gând în relaţia cu Rusia, ce au ruşii de gând. O spun foarte deschis: nu uitaţi că România se situează la frontiera estică a NATO şi UE. Dacă cineva îşi imaginează că există un mare actor european sau euroatlantic interesat ca aici să fie agitaţie, o relaţie tensionată, se înşeală profund. Deci România ar putea juca un rol extrem de benefic şi pentru NATO şi pentru UE, făcând şi având însă un partener de dialog la Moscova, paşi în direcţia bună.
Exemplul polonez este cel mai bun şi toată lumea l-a salutat. A existat o istorie extrem de dureroasă, ani de îngheţ, de acuze reciproce, de relaţii tensionate. E adevărat că a fost nevoie de un episod dramatic, acela al prăbuşirii avionului cu elita politic-administrativă poloneză, care a declanşat... a fost un declic. Dar totuşi Polonia şi Rusia au făcut nişte lucruri în relaţia bilaterală. Nu văd de ce România şi Rusia nu ar putea face lucrurile similare”, conchide ministrul de Externe Titus Corlăţean.
Ella Moroiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
