Uniunea Europeană, de la speranță la realitate

Data publicării:
steag UE ec-1.europa.eu

Uniunea Europeană - un vis devenit realitate pentru români, dar o realizare cu care nici azi, la șapte ani și jumătate de la aderare, nu prea știu ce să facă. Pentru cei mai mulți intrarea în Uniune a însemnat liber la muncă în străinătate. Este și cazul lui Dacian, unul din cei peste două milioane de români care care au căutat bunăstarea dincolo granițe.

„Bani mai mulţi. Şi lucru-i tot acelaşi. Deci banii-s mai mulţi, dar lucru-i tot acelaşi”, spune el.

Și atunci se pune întrebarea: în afară de mobilitate, ce ne-a adus bun Uniunea Europeană? Răspunsurile sunt împărțite, depinde pe cine întrebăm. Țăranii se vor declara, poate, mulțumiți de subvenția pe hectarul de pământ deținut, dar vor fi extrem de dezamăgiți de restricțiile impuse de Bruxelles pentru vâzarea produselor. Tinerii sunt bucuroși că pot studia mai ușor în Occident, dar nemulțumiți că locurile de muncă se lasă, totuși, așteptate. Și așa mai departe.

Ar fi interesant însă de aflat ce înseamnă Uniunea Europeană, sau ce ar putea ea însemna, de la un popor al cărui ideal este aderarea.

La Chișinău, speranțele și așteptările legate de Uniunea Europeană sunt uriașe. Pentru Moldova aderarea ar însemna, în primul rând, ieșirea din umbra Rusiei și alinierea la valorile occidentale: valori economice, politice, culturale. Se fac pași repezi spre Europa: de anul acesta moldovenii pot călători fără vize în spațiul comunitar, iar luna viitoare vor fi semnate două acorduri care vor strânge și mai mult legăturile dintre Chișinău și Bruxelles.

Până la aderare mai este însă drum lung. Încă nu se ştie când, şi nici măcar dacă, Republica Moldova va deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Petru Iarmaliuc este însă optimist. Generaţia sa vede în spaţiul comunitar singurul viitor posibil.

„Odată cu aderarea Moldovei la UE ne vom racorda şi la standardele UE si vor fi eliminate cele mai negative fenomene prezente în societatea noastră ca şi în orice altă societate şi atunci oamenii vor fi în siguranţă şi nu se vor teme să-şi investească banii într-o afacere în Moldova deoarece vor fi constienţi că vor fi protejaţi de către organele Uniunii Europene”, spune studentul cu încredere.

În România, însă, entuziasmul de acum zece ani pare să se fi transformat în frustrare. Nu se poate vorbi, deocamdată, de noi în Europa, abordarea este, încă, noi și Europa. Incompetența ultimelor patru guverne a făcut ca fondurile europene să fie aproape intangibile pentru români, iar corupția și nerespectarea valorilor democratice încă ne țin în afara spațiului Schegen. Nu la fel s-a întâmplat cu Ungaria, o țară care s-a dovedit mult mai capabilă să țină sus steagul Uniunii.

În primul rând, Ungaria s-a dovedit mult mai pregătită decât România și a intrat în Uniunea Europeană cu trei ani mai devreme, în 2004. Iar în 2007, pe când românii sărbătoreau mult-așteptata aderare, ungurii erau deja în spațiul Schengen, o performanță încă neatinsă de București. Mai trebuie spus că salariul minim din Ungaria este cât salariul mediu din România și, dacă tot vorbim de bani, Budapesta a reușit să atragă aproape jumătate din cele peste 20 de miliarde de euro puse la dispoziție de Uniune.

Spania este una dintre ţările care au profitat cel mai mult după intrarea în Uniunea Europeană. Doar în domeniul transportului feroviar de mare viteză Spania a cheltuit nu mai puţin de 40 de miliarde de euro din bani europeni. A venit apoi criza, dar cu toate acestea, Spania a devenit şi pentru aproape un milion de români o a doua casă.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri