USR: Iniţiativa „Fără penali în funcţii publice” a adunat în două zile peste 9.000 de semnături

Data publicării:
29355112_2062234240661379_872785120936630918_o

USR a anunţat că iniţiativa “Fără penali în funcţii publice”, care urmăreşte modificarea Constituţiei în acest sens, a adunat, în primele două zile, peste 9.000 de semnături din cele 500.000 de care este nevoie.

„Numărul este cu atât mai impresionant, cu cât ele au fost adunate şi din mediul rural. Voluntarii din comuna Fibiş, judeţul Arad, au luat la pas casele oamenilor pentru a le spune cum pot contribui la o Românie demnă şi condusă de persoane integre moral. Deoarece iniţiativa cetăţenească este despre noi toţi, din toate colţurile ţării, pentru că schimbarea vine atunci când toţi oamenii se adună în jurul unei singure idei. Iar timp de şase luni va fi despre moralitate”, a precizat USR pe Facebook.

Obiectivul USR este ca până la finalul anului 2018 să înainteze Parlamentului un proiect de revizuire a Constituţiei prin care să se interzică persoanelor condamnate penal la pedeapsa închisorii să candideze la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, dacă au săvârşit infracţiuni în mod intenţionat.

Pentru ca proiectul de lege să ajungă în Parlament sunt necesare cel puţin 500.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot din cel puţin jumătate din judeţele tării, iar USR s-a angajat să sprijine acest demers dificil prin intermediul filialelor sale teritoriale.

În acest sens, se doreşte ca articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, cel de-al treilea, având următorul conţinut: “Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.”

Textul propus instituie o interdicţie temporară, ce ar urma să înceteze odată cu intervenirea reabilitării, amnistiei post condamnatorii sau dezincriminării infracţiunii, adică situaţiile care, potrivit legislaţiei penale, conduc la eliminarea tuturor consecinţelor rezultate din condamnare. Această temporizare a fost absolut necesară pentru ca propunerea legislativă să respecte întru totul Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, tratatele internaţionale la care România este parte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi recomandările Comisiei de la Veneţia, care nu permit interzicerea permanentă a dreptului de a fi ales.

Sursa: News.ro

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri