Povestea Catedralei Mântuirii Neamului

Mai înaltă decât Casa Poporului, clădirea simbol a României pe harta lumii, Catedrala Mântuirii Neamului îşi anunţă şi ea înscrierea în clasamentul megaconstrucţiilor. Este un proiect grandios, dorit de biserică şi politicieni deopotrivă. O investiţie de 105 milioane de euro, până acum, căci lucrările sunt gata în proporţie de 95%. Chiar şi aşa, Catedrala Mânturii Neamului îşi deschide azi uşile. Lăcaşul poate primi 5.000 de oameni deodată. Despre istoria acestui proiect, într-un reportaj Digi24.

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Povestea catedralei care pune Bucureştiul pe harta megastructurilor europene din ultimele două decenii, a fost conturată încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Intelectualii şi politicienii au dorit să ridice atunci, la Bucureşti, o catedrală ortodoxă, ca simbol al unităţii naţionale. Regele Carol I hotăra să aloce cinci milioane de lei aur, care reprezentau aproximativ 5% din bugetul ţării.

Vasile Bănescu, purtător de cuvânt Patriarhia Română: Acest proiect a apărut după Războiul de Independenţă, cu dorinţa de a cinsti cu adevărat memoria eroilor români care au făcut posibilă România Modernă. Era o absenţă notabilă şi tristă în peisajul social românesc, absenţa unui loc consacrat celebrării cultului eroilor.

Autoritățile și Sinodul Bisericii nu au găsit locul perfect pentru construcţie, iar ţara avea nevoie de investiţii în sănătate şi sănătate, astfel că proiectul a stagnat. Regele Ferdinand a readus subiectul Catedralei în atenţia publică imediat după Marea Unire. Proiectul a recăpătat contur abia în anul 1925, când a fost înfiinţată Patriarhia Română.

Nicolae Șt. Noica, inginer: Din păcate, discuţiile în continuare asupra amplasamentului tergiversează lucrările. Vine criza economică, vine războiul şi tot acest proiect se opreşte.

Patriarhul Teoctist readuce la lumină subiectul în anul 1990. În anul 2005, Primăria Bucureştiuluii i-a oferit Patriarhiei 11 hectare de teren in Dealul Arsenalului. Pe 29 noiembrie 2007, Patriarhul Daniel a sfinţit crucea de temelie a Catedralei, iar la sfârşitul lui 2010 sunt demarate oficial lucrările de construcţie.

Ing. Vasile Crăcăoanu, consilier patriarhal: Sub picioarele noastre avem fundaţia catedralei, care este un masiv din beton armat. În care au intrat nu mai puţin de 25.000 de metri cubi de beton şi aproximativ 5.000 de tone de armătură.

De când au început lucrările, muncitorii au lucrat fără întrerupere. Iar în luna septembrie a acestui an, Clopotul Mare al Catedralei Naționale a fost ridicat la o înălțime de peste 60 metri cu o macara specială și așezat în camera clopotelor. Alături de clopotul de 25 de tone vor mai sta alte 5. În urmă cu câteva luni au început să fie montate şi icoanele realizate în mozaic pe catapeteasmă. Toată pictura din interior poate fi gata în cel mult 3 ani, spun reprezentanţii Patriarhiei.

-Aţi calculat câte fragmente sunt?

-E imposibil.

-Câţi pictorti lucrează?

-În jur de 40.

-Şi de când lucraţi?

-Lucrăm de 4 luni. Dar execuţia icoanelor a început mult mai devreme în ateliere.

Până acum au fost realizate 95% din totalul lucrărilor și, oficial, s-au cheltuit în jur de 105 de milioane de euro.