Rareș Bogdan a cerut în plenul Parlamentului European ca România să fie primită în Spațiul Schengen, adăugând că "este inadmisibilă blocarea intrării statului român în spațiul Schengen, deși îndeplinește criteriile tehnice de aderare încă din 2011". Liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE a mai subliniat că România "are un președinte și un guvern PPE, pro-europene și susținătoare în forță ale statului de drept".
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
“Primirea României în spațiul Schengen nu este un moft. Constat cu tristețe că aproape singura legătură a României cu spațiul Schengen este că furnizează muncitori sezonieri. Ei nu beneficiază de standardul de sănătate și siguranță din statul membru unde muncesc, dar asta vom dezbate imediat. Este inadmisibilă blocarea intrării României în spațiul Schengen, deși îndeplinește criteriile tehnice de aderare încă din 2011. Totuși, este ținută la ușă deși este un furnizor de euro-optimism. Dezbatem astăzi despre un spațiu Schengen funcțional, dar refuzăm să îl consolidăm, iar asta pentru că state ca Olanda, în frunte cu premierul ei, se opun nejustificat de ani de zile intrării României în spațiul Schengen. Apropo, îl invit pe domnul Mark Rutte să verifice portul Rotterdam pe traficul de țigări și evaziunea fiscală. România are un președinte și un guvern PPE, pro-europene și susținătoare în forță ale statului de drept. Mă întreb: de ce sunt sunt pedepsiți în continuare românii, deși sunt cei mai pro-europeni din Uniunea Europeană?”, a susținut Rareș Bogdan, în plenul Parlamentului European, potrivit Calea Europeană.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, propune ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca măsură de actualizare și consolidare a acestui spațiu. Declarația a fost făcută în contextul discuției despre redeschiderea frontierelor europene, după ce controlul asupra pandemiei de Covid-19 va permite acest lucru. Johansson a reamintit că, atunci când a fost creat spaţiul Schengen de cinci ţări în 1985, Zidul Berlinului era încă era un simbol al Europei divizate de Războiul Rece şi milioane de europeni nu puteau călători în mod liber.
În ultimii ani, spaţiul Schengen a suferit lovituri succesive, de la criza migraţiei la pandemia de COVID-19, confruntându-se cu obstacole repetate în calea obiectivului postbelic al integrării europene.
Editor: Cristina Iancu
