O simulare grafică, realizată de către experții universității americane Princeton, prezintă modul în care ar escalada - și în cele din urmă scăpa complet de sub control - un posibil conflict nuclear între NATO și Rusia. Simularea, prezentată sub denumirea „Planul A”, arată că o astfel de confruntare nu va avea niciun învingător, va distruge aproape complet America de Nord, Rusia și Europa și va provoca peste 91 de milioane de victime, în doar câteva ore.
Simularea, realizată de specialiști ai Programului de Știință și Securitate Globală (SGS) din cadrul universității Princeton, se bazează pe datele referitoare la arsenalele și „posturile nucleare” ale SUA, NATO și Rusia, planurile și strategiile de atac nuclear și posibilele răspunsuri la astfel de atacuri, felul în care vor fi selectate țintele, estimarea numărului de victime etc.
Deși realizată în 2019, acest „joc de război” a revenit în atenția publicului în contextul războiului din Ucraina și al amenințărilor tot mai dese venite din partea Moscovei referitoare la posibilitatea folosirii, de către Rusia, a unei arme nucleare în acest conflict. Concomitent, propaganda Kremlinului a atins cote greu de imaginat în ultima vreme, iar presa de stat din Rusia promovează constant ideea unui conflict nuclear iminent.
Simularea „durează” 4 minute și prezintă, gradual, modul în care un conflict convențional NATO-Rusia ar putea degrada și s-ar transforma într-unul nuclear, într-o „spirală a escaladării” complet scăpată de sub control.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Jocul de război” imaginat începe cu o lovitură nucleară tactică „de avertisment” lansată de Rusia din regiunea Kaliningrad și care „lovește” o țintă situată undeva la granița dintre Polonia și Cehia. NATO reacționează tot cu o bombă nucleară tactică, lansată, cel mai probabil, de la o bază din Belgia.
Odată trecut acest prag nuclear, conflictul escaladează și se transformă într-un „război nuclear tactic” în întreaga Europă: Rusia lansează 300 de bombe nucleare tactice, lansate de bombardierele sale strategice și de rachetele cu rază scurtă de acțiune, care lovesc principalele centre de comandă și concentrări de trupe ale NATO. Alianța răspunde cu un atac aerian în care lansează 180 de bombe „tactice” asupra țintelor rusești.
Rezultatul: În primele 3 ore de conflict vor exista peste 2,6 milioane de victime (morți și răniți în urma bombardamentelor nucleare). Europa va fi în ruine.
Cu întregul continent european distrus în urma sutelor de explozii nucleare, SUA și NATO decid să lanseze 600 de „rachete nucleare strategice” (cele intercontinentale, cu rază lungă de acțiune), lansate de pe submarine și din silozuri subterane speciale. Țintele acestor rachete sunt tocmai rachetele strategice ale Rusiei.
În replică, Rusia lansează și ea rachetele sale strategice, trase de pe submarine, vehicule lansatoare mobile și din propriile silozuri subterane.
Rezultatul: 3,4 milioane de victime în 45 de minute.
Odată Armaghedonul declanșat, atât Rusia cât și SUA vor încerca să se mai bombardeze reciproc cu un nou val de rachete strategice. Fiecare parte va gândi în felul următor: „Trebuie să nu-i dau posibilitatea să-și revină”. În acest „al treilea val”, vor fi țintite marile aglomerări urbane și centre economice.
Rezultatul: 85,3 milioane de victime în 45 de minute.
În total, o astfel de confruntare s-ar solda cu 91,5 milioane de victime, rezultate exclusiv în urma bombardamentelor nucleare. Nordul Americii, Europa și Rusia vor fi, practic, acoperite integral de urmele exploziilor atomice. Simularea nu ia în calcul eventualitatea ca și restul puterilor nucleare (China, India, Pakistan, Coreea de Nord etc.) să-și folosească propriul arsenal.
Programul de Știință și Securitate Globală al universității Princeton - ai cărui experți au realizat această simulare - a fost creat în 1974 și s-a remarcat în toți acești ani ca fiind unul dintre cele mai apreciate centre academice din lume în materie de studii și analize referitoare la armamentul nuclear, controlul și nonproliferarea armelor nucleare.
Editor : Mihnea Lazăr
