Sari la conținut
News Alert

Reacția lui Petre Roman, acuzat că s-a opus revenirii la monarhie în 1990

Fostul premier Petre Roman a negat că s-ar fi opus reinstaurării monarhiei în România. Ba, mai mult, a spus că nu-și aduce aminte de discuția la care a făcut referire, în urmă cu două zile, la Digi24, Emil Hurezeanu, fost jurnalist la Radio Europa Liberă. Ambasadorul României în Germania a relatat că Mihail Gorbaciov nu avea nimic împotrivă cu privire la revenirea la monarhie, dar că altcineva de la București s-a opus. „Și nu era Ion Iliescu”, a subliniat Emil Hurezeanu.

Miercuri, la Jurnalul de seară, jurnalistul Digi24 Cosmin Prelipceanu a relatat că Răzvan Theodorescu, care era președintele Televiziunii, și-a amintit că l-a sunat pe Ion Iliescu și că i-a spus: „Lasă-l pe Rege să se ducă la Curtea de Argeș!”, iar Ion Iliescu l-a asigurat că nu are nimic împotrivă, dar trebuie convins „Petre”, adică premierul de atunci, Petre Roman. Imediat, Răzvan Theodorescu a pus mâna pe telefon și l-a sunat pe Petre Roman, iar acesta i-a explicat că va fi haos, va fi „vărsare de sânge”, va fi „o lovitură de stat”.

Astăzi, fostul premier Petre Roman s-a disculpat de aceste acuzații și a declarat, pentru Digi24, că nu se temea de revenirea în țară, în 1990, a regelui Mihai, ba, mai mult, l-ar fi primit cu brațele deschise, însă a intrat în țară sub alt nume.

Din punctul de vedere politic, nu aveam niciun fel de reţinere, aşa cum îi spusesem şi Principesei Margareta. Din punctul de vedere al procedurii existau nişte elemente destul de neplăcute”, a subliniat fostul prim-ministru.

Potrivit acestuia, nici revenirea în țară la acea vreme „nu era un pericol” pentru noua putere de după 1989 și că, revenirea în țară a regelui Mihai și a reginei Ana cu pașapoarte daneze „nu a fost un lucru normal”. Contextual, a recunoscut că decizia de a-l întoarce pe rege în 1990 le-a aparținut, însă a motivat că nu a fost o decizie politică.

Declarația integrală a lui Petre Roman, pentru Digi24:

„De dialogul acesta nu îmi aduc aminte pentru că, de fapt, fondul chestiunii a fost altul. Eu acum am scris o carte de memorii pe care o lansez luni. Fondul chestiunii era altul, în niciun caz chestia cu proprietăţile nu este, nu era esenţială. Eu am avut o discuţie la cererea Principesei Margareta, să zicem cu cinci zile înainte de Ajun. Dânsa a dorit să se întâlnească cu mine şi a dorit să se întâlnească în privat şi până la urmă a venit chiar la mine acasă, unde locuiam eu.

Mi-a spus: vrem ca Regele Mihai să vină în ţară cu prilejul Crăciunului. Eu i-am spus personal nu am nimic împotrivă, ba chiar cred că acest lucru trebuie să se întâmple cu toată consideraţia şi respectul cuvenit.

Ca să înţeleagă că există şi un motiv de ordin subiectiv i-am relatat cum tatăl meu, care era militar, fusese ridicat la gradul de colonel de către Regele Mihai, recunoscându-i meritele pe care le-a avut ca şi comandant al Regimentului român de artilerie în războiul civil din Spania. Cu acel prilej, Regele Mihai i-a dat în dar o spadă.

I-am spus: este foarte, foarte din scurt şi nu avem posibilitatea să ne pregătim cum se cuvine pentru această chestiune.

Vă sfătuiesc ca la o dată, i-am sugerat eu de Paşti, să realizăm lucrul acesta în condiţii foarte bune. Asta a fost părerea mea personală şi pe care am transmis-o, sigur, în calitate de prim-ministru.

Din păcate, eu am plecat din Bucureşti la Predeal, cred, că pe 23 decembrie sau poate în 24 dimineaţa, nu mai ştiu, şi cineva mi-a comunicat că am primit acasă, deci nu oficial, în niciun comunicat, acasă, o scrisoare de la Principesa Margareta care îmi comunica că în ciuda discuţiei sau aparentei înţelegeri pe care am avut-o, Regele va sosi în ţară.

Nu aveam ce mai comenta, dar în momentul în care într-adevăr s-a întâmplat ca avionul în care se afla Regele să vină în ţară, eu am fost informat de la autorităţile aviatice că numele sub care circula Regele Mihai era altul decât cel real. Era un nume oarecare, cred că era numele unui cetăţean danez, nu mai ştiu foarte bine.

Ei, asta a fost o chestie foarte, foarte delicată. În fine, am lăsat lucrurile să curgă mai departe şi după aceea am fost informat de ministrul de Interne, Doru Viorel Ursu, şi de Mihai Caraman, care era şeful Securităţii Externe că într-adevăr Regele a venit în ţară sub o identitate care nu era a dumnealui şi că ei consideră că acest lucru este o încălcare, nu consideră, este o încălcare a unor norme internaţionale şi încă o constatare pe care o vedeau cu ochi foarte dificili.

Atunci am luat legătura cu preşedintele Iliescu şi am zis: ce-i de făcut? Din punctul de vedere politic, nu aveam niciun fel de reţinere, aşa cum îi spusesem şi Principesei Margareta.

Din punctul de vedere al procedurii existau nişte elemente destul de neplăcute. Nu ştiu cine, nici acum nu ştiu cine l-a sfătuit pe Regele Mihai să procedeze cum a procedat, dar nu a fost, din păcate, ce trebuia.

Reporter Digi24: Ce v-a spus preşedintele Iliescu la acea întâlnire sau discuţie pe care aţi avut-o?

Iliescu se întreba ce-i de făcut. De exemplu, o poziţie interesantă a avut-o Silviu Brucan. Silviu Brucan spunea: ar fi normal, nu ar fi normal, ar fi poate mai bine să-l invităm să aibă o discuţie cu tine, adică cu Ion Iliescu, lucru care era din punctul de vedere al lui Iliescu părea să fie un lucru de neînţeles, ca să nu zic aşa. Episodul complet aşa a fost. Pentru mine a constituit o surpriză destul de neplăcută ca după ce am avut discuţia cu Principesa Margareta, foarte, foarte normală, corectă, cu toată deschiderea mea, lucrurile s-au petrecut altfel.

Episodul acesta pe care l-aţi spus dumneavoastră cu proprietăţile, sincer, nu îmi amintesc. Nu avea ce să caute problema proprietăţilor. Nu uitaţi, că în ce mă priveşte, eu eram deja la ora aceea mult angajat, mult, mult angajat pe stabilirea proprietăţii private în România pe bază legală. Vă dau un singur exemplu, în planul de acţiune al reformei, acela pe care l-am prezentat Parlamentului şi a fost aprobat cvasi unanim, prima lege era legea proprietăţii. Adică pentru mine asta nu constituia niciun fel de problemă.

Reporter Digi24: Această discuţie cu profesorul Theodorescu v-o aduceţi aminte, a avut loc?

Sincer, nu îmi aduc aminte de acestă discuţie, poate a avut discuţia cu domnul Iliescu, dar cu mine în niciun caz. Din ce spuneţi dumneavoastră discuţia a avut loc cu Ion Iliescu, nu cu mine. (...) Cu toată sinceritatea, vă spun că nu îmi amintesc de o asemenea discuţie. Ea nu corespunde cu profilul meu reformist în acel moment, care era pentru restabilirea proprietăţii private în România.

Reporter Digi24: Din ce mi-aţi spus, nici dumneavoastră nu eraţi împotrivă ca Regele Mihai să vină în ţară?

Petre Roman: Nu.

Reporter Digi24: Şi nici preşedintele Iliescu. Cu toate acestea, Regele nu a ajuns în acel moment.

Petre Roman: V-am explicat împrejurările care au condus, din păcate, la acel moment când pur şi simplu ne aflam în faţa unei situaţii foarte neplăcute şi anume aceea că Regele Mihai venise în România în condiţii care nu erau, ca să spun aşa, în acord cu normele internaţionale. Ăsta este un lucru uşor de verificat sau oricum nu este greu de constatat. Eu vorbesc acum din perspectiva celor care mi-au fost comunicate de organele în drept, adică Ministerul de Interne, serviciile de informaţii şamd.

Reporter Digi24: Decizia finală v-a aparţinut dumneavoastră sau preşedintelui Ion Iliescu?

Petre Roman: Nu aş putea să spun că decizia finală mi-a aparţinut mie, ci pur şi simplu a fost rezultatul, în niciun caz, decizia mea era, aşa cum am spus, pentru. Chestiunea este că aveam de-a face cu o situaţie în care din punct de vedere legal, din punctul de vedere al legalităţii statutului român nu era bine. Eu cred că dacă s-ar fi ajuns, s-ar fi mers pe înţelegerea pe care am avut-o şi anume ca Regele să vină cu toate onorurile de Paşti, aşa cum convenisem cu principesa Margareta, cred că ar fi fost foarte bine, multe lucruri ar fi fost evitate, dar uite că nu a fost să fie aşa, ce să vă spun.

Reporter Digi24: Era un pericol la acel moment sosirea Regelui în ţară?

Petre Roman: Nu, nu era niciun pericol. Pericol pentru cine şi pentru ce? Nu, nu era niciun pericol, din punctul meu de vedere era un lucru normal, ce fel de pericol? În acel moment, după cum bine ştiţi, avuseseră loc alegerile cu un rezultat covârşitor, în special în favoarea lui Ion Iliescu. Nu exista niciun fel de problemă.

Noi în acel moment începusem să gândim, deja începuse să lucreze comisia constituţională, adică Parlamentul lucra ca şi Adunare Constituantă şi se lucra deja la principiile Constituţiei în care se discuta şi chestiunea aceasta a formei de guvernământ. Dacă îmi aduc eu bine aminte şi cred că îmi aduc bine aminte la cererea în special a lui Corneliu Coposu în Constituţie nu s-a vorbit în mod explicit despre faptul că România nu este o monarhie, că se respinge şi că această Constituţie constată că în acest moment, şi nici nu s-a numit Republica România, s-a numit republica forma de stat republica.

Lucrurile au rămas oarecum deschise. Mai concret nu s-a organizat un referendum în care să se spună da sau nu monarhiei.

Reporter Digi24: Ca decizie politică nu se putea face o derogare pentru ca Regele să intre în ţară în acel moment?

Este foarte greu de spus, că nu trebuie să fie o decizie politică, trebuia să fie o decizie legală. Eu cred că în acel moment, în felul în care se desfăşurau lucrurile, din punctul meu de vedere nu numai că nu era niciun fel de pericol, era chiar un lucru binevenit pentru o normalitate democratică. V-am dat şi exemplul ăla subiectiv. N-a fost să se realizeze în felul ăsta, din păcate.

Reporter Digi24: Spuneaţi dumneavoastră de o soluţie a domnului Brucan propusă preşedintelui Iliescu să se întâlnească

Da, a sugerat lucrul acesta. Eu nu am vorbit cu Brucan, mie mi-a spus Ion Iliescu despre treaba asta. Eu nu am vorbit cu Silviu Brucan.

Reporter Digi24: De aceea v-am întrebat dacă nu se putea lua o decizie politică.

Poate că se putea lua în condiţiile în care s-ar fi luat în discuţia politică, pardon, o decizie politică normală dacă lucrurile s-ar fi desfăşurat normal. Din păcate nu a fost să fie aşa, uite câteodată istoria are nişte întorsături neplăcute.

Reporter Digi24: A greşit Regele la acel moment?

În ceea ce priveşte sosirea în ţară sub o altă identitate, categoric, a greşit. Nu încape discuţie. Dar eu nu cred că a fost greşeala atât a Regelui cât a celui care i-a sugerat lucrul acesta. Mai ales că eu avusesem, repet, o discuţie cu principesa Margareta, foarte lămuritoare. Foarte deschisă. Atunci, de ce?

Reporter Digi24: Istoric vorbind privind în urmă, totuşi dacă dumneavoastră nu aţi luat decizia ca Regele să nu intre în ţară în acel moment, preşedintele Ion Iliescu nu a luat această decizie, cui aparţine această decizie?

Petre Roman: Nu, ea aparţine... Sigur că ne aparţine, în sensul că până la urma urmelor cei care hotărau treaba asta ne-au pus în faţa situaţiei. Domne, s-au încălcat nişte norme internaţionale, asta este situaţia. Numai că ea nu a fost o decizie pur politică, a fost o decizie legată de circumstanţele în care ne găseam.

Acum dacă vreţi să îmi puneţi mie întrebarea mai directă, domne aveţi răspunderea pentru faptul că Regele Mihai nu a putut veni atunci, răspunsul meu sincer e NU, pentru că eu deja la ora aceea mă pronunţasem în favoarea venirii Regelui. Numai că să fi venit în condiţii bune, normale, cu tot ce trebuie. Adică l-aș fi primit la aeroport cu toate onorurile, eu m-aş fi dus să-l întâmpin, m-aş fi dus să fiu alături de dumnealui dacă vrea să se adreseze românilor. Nu aş fi avut nicio problemă.

Reporter Digi24: După acest moment, i-aţi mai făcut o propunere de acest gen Regelui Mihai sau apropiaţilor săi?

Petre Roman: Nu. Nu am avut, nu s-a mai produs o asemenea sau cel puţin eu nu îmi aduc aminte.”

Interviu realizat de Cristian Andrei.