Reacții după propunerile Jandarmeriei pentru protestele publice. Despescu: Guvernul nu își asumă; Zegrean: Cât mai puține restricții!
Jandarmeria a prezentat unei comisii parlamentare și mai multor ONG-uri propuneri pentru reglementarea protestelor și adunărilor publice, care comportă o serie de aspecte controversate. Printre prevederi, se numără interdicția manifestanților de „a perturba” activitatea instituțiilor publice, de a defăima țara sau națiunea sau aceea de a scanda lozinci jignitoare ori vulgare, inclusiv pe rețelele sociale. Protestatarii riscă amenzi chiar și de 5.000 de lei.
Șeful Jandarmeriei spune că propunerile instituției pe care o conduce sunt în sensul unui echilibru, care trebuie să prevaleze. Nu putem să exagerăm în exercitarea unui drept, a arătat Bogdan Enescu.
Propunerile Jandarmeriei nu sunt însă asumate nici de MAI, nici de Guvern, spune secretarul de stat în MAI, Bogdan Despescu.
Secretarul de stat a declarat că a vorbit cu șeful Jandarmeriei despre rezultatele dezbaterii pe care a avut-o și i-a transmis instituțional un punct de vedere „pe care dumnealui cred că l-a înțeles”, a spus Bogdan Despescu pentru Digi24.
În urmă cu trei luni, undeva la începutul lunii martie, înainte de a intra în perioada de stare de urgență, mai multe organizații au solicitat mai mulți parlamentari în ideea de a modifica această lege, care este depășită de realitățile momentului, a relatat la Digi24 deputata Adriana Săftoiu cum s-a ajuns la aceste propuneri de modificare a legii referitoare la proteste și adunări publice.
„Am acceptat o parte dintre noi să preluăm aceste modificări ale organizațiilor și am ajuns într-o formă agreată de toată lumea. Între timp, am decis să luăm ca parte în acest proces și Ministerul de Interne, căci în mod evident, există trei actori principali: protestatarii, jandarmii și administrația publică centrală și locală. Am cerut un punct de vedere din partea Ministerului de Interne și Jandarmeria a fost cea care ne-a prezentat punctul de vedere și de-acolo a apărut acest document”, a explicat Adriana Săftoiu, joi seara, la Digi24. Avem viziuni destul de diferite, a adăugat deputata, care a precizat că este vorba doar despre un punct de vedere al Jandarmeriei și că se află în continuare în dialog cu instituția. Adriana Săftoiu recunoaște că ideile celor de la Jandarmerie sunt foarte laxe și deschise interpretărilor.
Șeful Jandarmeriei, Bogdan Enescu: Propunerile aduc îmbunătățiri legii
Șeful Jandarmeriei, inspectorul general Bogdan Enescu, a confirmat la Digi24 că este vorba despre un document de lucru.
„În art. 1 din Constituție sunt definite elementele care caracterizează statul român și națiunea română. În momentul în care pui în discuție caracterul unitar, inviolabilitatea teritoriului, inviolabilitatea granițelor sau alte elemente definitorii pentru statul român acea acțiune poate fi considerat un afront la statul român”, a explicat Enescu.
El susține că propunerile făcute aduc și îmbunătățiri și ca se poate discuta pe marginea lor. De pildă, interdicția manifestanților de „a perturba” activitatea instituțiilor publice se poate înlocui cu interdicția de „a bloca” activitatea instituțiilor publice, a explicat Bogdan Enescu.
El spune că Jandarmeria și-a propus ca această reglementare să fie una modernă, adaptată noilor realități sociale și juridice.
Augustin Zegrean, fost președinte CCR: Asta e dorința Jandarmeriei dintotdeauna!
„Întâmplător, sunt unul dintre autorii legii pe care vor să o modifice, eram senator și eram președintele Comisiei juridice. Nu putem compara vremurile de acum cu cele de atunci. În vremea aceea, când am făcut noi legea, 150.000 de oameni se adunau într-o după-amiază”, a declarat la Digi24 fostul președinte CCR Augustin Zegrean.
„Nu mă îndoiesc că dna Săftoiu vrea să facă o legea mai bună. Or, pentru asta, ar trebui să pornească de la textul Constituției, care este foarte simplu: mitingurile, demonstrațiile, procesiunile de orice fel sunt libere! Ce mai spune Constituția este că mai trebuie organizate în mod pașnic, fără niciun fel de arme. În alte locuri în Constituție, unde se dorește ca prin lege să se detalieze, să se pună interdicții, să se adauge, se spune conform legii. Aici nu spune Constituția așa ceva și acest articol trebuie interpretat și citit în coroborare cu articolul privitor la libertatea conștiinței și cu libertatea de exprimare. Dacă tot s-au gândit să schimbe legea, și bine au făcut că s-au gândit, trebuie să facă o lege cu cât mai multe libertăți și cât mai puține restricții”, spune Augustin Zegrean, fost președinte al CCR.
„Restrângerile libertăților pot să existe, cf. art. 53, dar restrângerea intervine în anumite condiții și una dintre ele este să intervină într-o societate democratică. Asta este dorința Jandarmeriei dintotdeauna, să aibă cât mai puțin de lucru la manifestații. Dumnealor și-ar dori să nu existe manifestații, dar ce spune acolo cu defăimarea țării nu era nevoie, că deja era în în Codul penal. Trebuie aduse repetate lucruri care sunt deja în alte legi. După aceea, se vor duce la CCR și se vor supăra că va spune Curtea că e neconstituțională”, a punctat fostul judecător CCR.
Actorul Mihai Călin, participant la proteste, a povestit că în momentul Ordonanței 13 era la Sinaia și când a văzut că 25.000 de oameni ies pe ger „ca niște anticorpi ai societății”, în mod spontan, atunci a fost fericit că există o societate care reacționează. „Eu cred că trebuie să fim liberi, despre asta e vorba”, a declarat Mihai Călin. „Se vrea îngrădirea acestor drepturi! Unele precizări (propuse) sunt militariste, dictatoriale, ca să nu zic chiar fasciste” - acuză actorul.
Ce propune documentul Jandarmeriei
Documentul întocmit de Jandarmerie are o serie de prevederi contorversate. Deși statuează dreptul cetățenilor de a-și exprima liber opiniile prin manifestări publice, proiectul vrea să interzică „perturbarea activității normale a instituțiilor publice”.
Art. 5 – (1) Sunt interzise manifestările publice prin care:
d) se perturbă activitatea normală a instituțiilor publice sau private precum și ceremoniile/activitățile oficiale organizate la nivelul statului sau al autorităților publice centrale sau locale.
Art. 6 – Pe timpul desfăşurării manifestărilor publice, sunt interzise:
c) utilizarea mesajelor al caror conţinut încalcă normele de convieţuire socială, indiferent de modul sau mijloacele prin care se transmit;
h) ascunderea feţei cu articole de îmbrăcăminte sau alte accesorii, cu intenţia de a împiedica identificarea.
Nici scandarea de lozinci sau mesaje cu caracter jignitor nu mai este permisă, în viziunea Jandarmeriei.
Art. 16 – Participanţii la manifestarea publică sunt obligaţi:
c) să nu adreseze, afișeze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare direct sau on-line, inclusiv prin rețelele de socializare sau orice alte mijloace, de natură să aducă atingere moralităţii publice sau drepturilor persoanei.
În cazul în care încalcă regulile impuse de inițiator, manifestanții pot primi amenzi de la 1.000 de lei până la 5.000 de lei sau chiar 10.000 de lei.
Art. 26 – Încălcarea interdicţiilor prevăzute la art. 6 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei sau cu prestarea a 50 – 300 ore de activități în folosul comunităţii, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni.
Documentul poate fi consultat AICI.
Adriana Săftoiu a spus că săptămâna viitoare o primă formă a proiectului de lege, așa cum va rezulta ea din discuții, va fi pusă în dezbatere publică.
Urmăriți întreaga discuție de la „Jurnalul de Seară” în materialul video de mai jos:
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
