Remus Borza: 41 miliarde lei, creșterile de salarii și pensii în ultimii doi ani

Data publicării: 21.05.2018 14:01

În loc să strângă excedente bugetare în perioada de boom economic, Guvernele României adună deficite și restanțe în investițiile publice. Avertismenul aparține deputatului independent Remus Borza. El a făcut pe pagina sa internet o analiză a actualelor evoluții din România în contextul economiei globale.

Borza afirmă că fără o creștere economică de cel puțin 5% în acest an, România nu are cum să se încadreze in deficitul bugetar de 3% din PIB care și l-a propus. În această ipoteză singura alternativă va fi tăierea investițiilor, după modelul anului trecut când a fost înregistrat cel mai mic nivel al acestora din uttimii cinci ani. Redăm mai jos integral analiza făcută de Remus Borza:

„Am făcut o analiză a situației economiei românești, în contextul datelor recent publicate de către Institutul Naţional de Statistică (INS) și Eurostat. Speram să nu am dreptate, dar iată că aceste date arată o involuție a economiei românești și chiar europene, pe care o anticipam de ceva vreme. Datele INS au stârnit reacții contrare: pozitive din sfera actului guvernamental, negative din partea opoziției. Depinde cum ne uităm la pahar. Coaliția de guvernare se uită la jumătatea plină a paharului, iar opoziția, în frunte cu președintele Iohannis, la jumătatea goală.

Puterea prezintă triumfalist creșterea economică a PIB-ului de 4,2% din trimestrul I/ 2018, comparativ cu trimestrul I/2017. Un produs intern brut (PIB) de 176 miliarde lei, mai mare cu 12 miliarde lei față de cel înregistrat în primul trimestru al anului trecut și cu 30 miliarde lei mare decât PIB-ul înregistrat în primul trimestru din 2016. O reducere a deficitului bugetului de pensii de la 912 milioane euro în TI/2016 la 758 milioane de euro în TI/ 2017 și la 397 milioane euro în T1/ 2018, efect al transferului contribuțiilor de la angajator la angajat.

Creșterea de 4,2% consemnată de România pe primul trimestru este de două ori media înregistrată la nivel european, de 2,4%. Comparativ cu Germania (2,3%), Franța (2,1%) sau Marea Britanie (1,2%), putem spune că suntem în continuare campioni, chiar dacă nu mai suntem tigrul Europei. Cehia a înregistat o creștere economică de 4,5%, Ungaria 4,7%, Polonia 4,9%, Letonia 5,2%.

În jumătatea goală a paharului, vedem 7 milioane de români care trăiesc în risc de excluziune socială, chiar dacă numărul lor s-a redus cu 700.000 față de primul trimestrul al anului 2016. Vedem o creștere nesemnificativă a volumului investițiilor străine directe de la 0,8 miliarde euro în TI/2016 la 1,1 miliarde euro în TI/2017 și la 1,3 miliarde euro în TI/2018. Vedem că exporturile s-au redus în volum de la o creștere de 11,7% pe primul trimestru al anului trecut la o creștere de 9,8% pe primul trimestru al anului curent. Absorbția fondurilor europene – structurale și de coeziune – este la fel de proastă și anul acesta, precum în anii precedenți. Tot la capitolul nerealizări, putem consemna o inflație record de 5,2% înregistrată în aprilie, creșterea ROBOR și a dobânzii de politică monetară, deprecierea cursului de schimb valutar”.

Bănci europene, schimbare de prognoză după datele INS

Bugetul de stat al României pe 2018 a fost construit pe o creștere economică de 5,2%. Două mari bănci europene, Erste și ING, și-au modificat prognoza. Grupul Erste și-a ajustat estimarea de creştere economică de la 4,7% la 4,1%, iar ING la 3,5%, faţă de prognoza anterioară de 4,7%. Avem și prognozele Comisiei Europene (CE) și Fondului Monetar Internațional (FMI), asumate înainte de publicarea raportului INS, care sunt mai optimiste comparativ cu Erste și ING. CE prognozează o creștere economică de 4,5% în România, în timp ce FMI estimează o creștere de 5,1%.

Creștere economică, posibile scenarii

Dacă s-ar înregistra o creștere de 5,2%, acest lucru ar înseamna că o să avem asigurate veniturile estimate prin Legea bugetului de stat, de 278 miliarde lei, și o să putem întinde plapuma la cheltuieli până la 314 miliarde lei, pentru a ne încadra în 3% deficit bugetar. Dar e un mare DACĂ. Chiar și în acest scenariu foarte optimist, o guvernare responsabilă în perioadele de creștere economică face excedente și nu deficite bugetare. Anul trecut, la o creștere economică record de 7%, am înregistrat un deficit bugetar de 25 miliarde lei, și un deficit de cont curent de 12,5 miliarde euro. Din excedentele acumulate în perioada de creștere economică, se finanțează economia și implicit deficitele înregistrate pe perioada crizei.

Dacă creșterea economică va fi sub 5%, vom avea o mare problemă, pentru că ieșim din ținta de deficit. Guvernarea nu are altă soluție decât să sacrifice investițiile, cum a făcut-o și anul trecut, când am înregistrat cel mai mic volum al investițiilor din ultimii cinci ani, de doar 26 miliarde lei.

Din păcate, din 2012 toate guvernele nu au făcut altceva decât să pompeze resurse financiare în sectorul bugetar, profund anacronic și ineficient. Doar în ultimii doi ani de zile, am avut o creștere de 24 miliarde lei la fondul de salarii și de 17 miliarde lei la fondul de pensii. În total, 41 miliarde lei, adică vreo șapte autostrăzi Pitești – Sibiu. Dacă economia are un ritm de creștere anual sub 4%, doar sacrificarea investițiilor nu va fi în măsură să mențină România în deficitul bugetar asumat prin tratatul de la Maastricht. Vor trebui operate și alte reduceri pe zona de cheltuieli de personal și asistență socială. Atunci o să vedem pe unde își scoate cămașa Guvernul, care refuză, în continuare, să reformeze și să eficientizeze marile sisteme publice: învățământ, sănătate, administrație.

Risc de recesiune

În ultimile șase luni, ROBOR a crescut de la 0,8% la 2,8%. A intervenit și banca națională în ceea ce privește dobânda cheie de politică monetară. Anul acesta, de trei ori s-a majorat dobânda de referință: de la 1,75% a ajuns la 2,50%. Iată că situația economică este fragilă. Stăm foarte prost în ceea ce privește creșterea economică din trimestrul I/2018 raportat la trimestrul IV/2017. Într-o astfel de dinamică, se socotește sustenabilitatea unei economii.

Anul trecut, am avut o creștere medie de 1,4% trimestru la trimestru. Am avut chiar 2,4% creștere economică în T I/2017 versus T IV/2016. În T IV/2017 am consemnat o creștere de doar 0,3% față de T III. Motoarele economiei au încetinit încă de anul trecut.

Și economia Europei scârție

România nu este o economie izolată, ci interconectată și interdependentă de economia europeană sau globală. 87% din comerțul exterior al României este realizat cu țările UE. Ori economia Europei a început să scârție. Creșterea economică, în T I/2018 raportat la T IV/2017, în țările UE a fost de doar 0,4%. Mai mult decât atât, Danemarca e pe minus cu 0,8%. Dacă și în trimestrul II e pe minus, Danemarca intră în recesiune.

Nici dinspre America veștile nu sunt bune. Președintele Trump tulbură apele într-un context economic destul de fragil și volatil. Statistic vorbind, suntem pe ultima sută de metri a unui ciclu economic de creștere. Am ieșit din recesiune în 2011. Din interpretarea unor algoritmi matematici, probabilitatea de a intra în recesiune este foarte mare. Am avut câțiva avertizori în Statele Unite. În februarie și aprilie, principalii indici bursieri, Dow Jones și S&P, s-au depreciat cu 4,5-5,6%, consemnând cea mai mare scădere a bursei americane de la criza din 2008.

Ultimele decizii ale administrației Trump sunt de natură să inducă, la nivel global, un sentiment de nesiguranță și incertitudine. Decizia unilaterală a SUA de denunțare a Acordului de Denuclearizare a Iranului și impunerea unor taxe vamale de 25%, respectiv 10% pentru importurile de oțel și aluminiu din Europa vor conduce la un război comercial între America și Europa, între America și restul lumii, care nu va face altceva decât să precipite și să devanseze o nouă criză economică globală.

În curând, vor face poc

PIB-ul global e undeva la aproximativ 80.000 miliarde de dolari, dar datoria publică a țărilor lumii este dublă, 164.000 miliarde de dolari. În lume sunt peste 350.000 de miliarde de titluri de valoare care nu au nicio acoperire în aur sau valute. Sunt doar niște baloane care, în curând, vor face poc”.