Sari la conținut

Raportul GRECO. România, criticată pentru legile justiției

România este din nou criticată la nivel internaţional. Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) publică, astăzi, raportul privind corupţia din ţara noastră. Experţii arată că autorităţile din România au îndeplinit doar două din cele 13 recomandări făcute în 2016.

Concluziile experților:

  • Modificările legislative grăbite excesiv fără consultare adecvată, făcute fie de guvern, fie de Parlament, rămân o problemă pentru România, în special atunci când măsurile sunt percepute ca subminând eforturile de intergritate şi anticorupţie şi ca servind anumitor interese. Au fost mai multe asemenea exemple recent, de exemplu privind definirea infracţiunii de abuz în serviciu care a declanşat proteste de stradă masive. În mod similar, în februarie 2017, o lege a amnistiei a fost examinată în Parlament unde au fost propuse amendamente pentru a o extinde şi la infracţiunile asimilate corupţiei."
  • Principala iniţiativă adoptată în România cu privire la parlamentari este adoptrea codului de conduită în octombrie 2017 ce vizează reglementarea cadourilor şi a altor beneficii şi gestionarea conflictelor de interese. În pofida evoluţiei pozitive, GRECO arată că formulările vagi şi normele inconsistente de aplicare fac ca acesta să nu ofere un cadru pe deplin satisfăcător.
  • GRECO consideră că România nu a luat încă în considerare în mod potrivit îmbunătăţirea performanţei Agenţiei Naţionale de Integritate în ceea ce priveşte controlul declaraţiilor de avere şi interese ale parlamentarilor, deşi metodele de lucru şi capacitatea de procesare a datelor s-a îmbunătăţit. GRECO face apel la îmbunătăţirea punerii în aplicare a deciziilor ANI şi a sancţiunilor pentru incompatibilităţi şi conflicte de interese.
  • GRECO regretă absenţa unor măsuri concrete pentru a asigura ca numirea şi revocarea persoanelor din cele mai înalte funcţii din cadrul parchetelor să se bazeze pe o procedură transparentă şi criterii obiective, şi subliniază necesitatea ca CSM să joace un rol mai important în această procedură."
  • Preşedintele uneia dintre camere a mers atât de departe până la a emite o declaraţie în octombrie 2016 în care a criticat acţiunile Direcţiei Naţionale Anticorupție şi a făcut apel către ambele camere să refuze să mai voteze cererile DNA până la sfărşitul legislaturii.