Adulții cu ADHD au o speranță de viață mai scurtă decât cei care nu suferă de această tulburare neurologică, a constatat un nou studiu publicat în British Journal of Psychiatry, informează Sky News.
Experții susțin că „obiceiurile nesănătoase” și „comportamentul de asumare a riscurilor” ar putea fi o cauză parțială, fiind nevoie de mai mult sprijin pentru cei diagnosticați cu această tulburare.
Cercetarea, publicată în British Journal of Psychiatry, a constatat că bărbații cu ADHD au pierdut în medie 6,78 ani din viață, iar femeile, în medie, 8,64 ani, comparativ cu persoanele care nu aveau această tulburare.
ADHD afectează aproape 3% dintre adulți, deși majoritatea sunt nediagnosticați, se mai arată în acest raport. Datele au fost colectate de la 792 de medici de familie, acoperind 9,56 milioane de oameni. Cercetătorii au identificat 30.039 de adulți diagnosticați cu ADHD (0,32% din dimensiunea eșantionului), care au fost apoi comparați cu 300.390 de indivizi fără această tulburare.
Este primul studiu de acest gen care analizează speranța de viață și ADHD în rândul populației din Marea Britanie. Cercetătorii cred că diferența în speranța de viață se datorează faptului că persoanele cu ADHD nu primesc suficient tratament, atât pentru tulburarea în sine, cât și pentru alte probleme de sănătate.
„Oamenii cu ADHD au multe puncte forte”
Cu toate acestea, studiul nu a luat în considerare toți factorii posibili, cum ar fi etnia sau mijloacele materiale, care ar putea afecta și ele speranța de viață.
Deoarece ADHD rămâne adesea nediagnosticat - în special la adulți - noile cercetări ar putea supraestima reducerea speranței de viață experimentată de persoanele cu ADHD. Dar autorul principal, profesorul Josh Stott de la UCL, a spus că descoperirile sunt chiar și așa „profund îngrijorătoare”.
„Oamenii cu ADHD au multe puncte forte și pot prospera cu ajutorul și tratamentul potrivit”, a spus el. „Cu toate acestea, adesea le lipsește sprijinul și sunt mai predispuse să experimenteze evenimente stresante de viață și excluziune socială, care le afectează negativ sănătatea și stima de sine.”
Studiul a ridicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la subdiagnosticarea tulburării, menționând că doar 0,32% dintre adulții din studiu au fost diagnosticați cu ADHD.
„Acces limitat la diagnostic”
Experții spun că „obiceiurile nesănătoase” și „comportamentul de asumare a riscurilor” ar putea fi o cauză parțială. „Știm că ADHD este asociat cu rate mai mari de fumat, obezitate, boli cardiovasculare și cancer, printre alte probleme de sănătate”, a spus profesorul Philip Asherson de la King's College din Londra.
„Adulții cu ADHD sunt mai susceptibili de a se angaja în obiceiuri nesănătoase, cum ar fi mâncatul excesiv sau fumatul și comportamentul de asumare de riscuri. Pot exista, de asemenea, legături biologice cu tulburări autoimune și alte tulburări de sănătate fizică. ADHD este din ce în ce mai recunoscut ca o afecțiune gravă la adulți, asociată cu rezultate precare de sănătate”, mai spun cercetătorii.
„Un aspect deosebit de îngrijorător este accesul limitat la diagnostic și tratament, inclusiv sprijinul psihosocial”, a spus profesorul Asherson. „Până când acest lucru este abordat, speranța de viață mai scurtă demonstrată în acest studiu probabil va continua”.
Editor : M.I.
