Boala asimptomatică, uneori, care poate duce la moarte subită
Uneori, viaţa unor oameni este pusă în pericol, fără vreun avertisment. Vorbim de malformaţiile arterio-venoase, cerebrale sau spinale. Sunt ca nişte ghemuri de vase care se pot rupe oricând, fiind mai fragile decât vasele normale. Stefăniţă Dima, medic primar radiologie şi imagistică medicală, specializat în neuro-radiologie intervenţională, e explicat pentru Digi24 cum poate fi diagnosticată și tratată această afecțiune.
Malformațiile arterio-venoase sunt ca niște ghemuri de vase - unii oameni se nasc cu aceste malformații, au neșansa să se rupă, fiind mai fragile decât vasele normale. Ruperea lor este asociată cu pusee hipertensive, dar nu e obligatoriu să fie așa.
2 din 100.000 de oameni au neșansa să aibă malformații simptomatice. Numărul lor este este mai mare, însă numai la unii apar simptome - ceilalți mor și de obicei nici nu se știe că din cauza acestor malformații.
Malformațiile arterio-venoase pot fi de 2 tipuri:
- la cele rupte - accident vascular hemoragic;
- la cele care nu sunt rupte e un efect de masă - funcționează ca un fel de tumoră - simptomele sunt în funcție de ce nervi apasă: pot fi tulburări de vedere, de motilitate, de miros, etc.
Manifestarea acestor malformații diferă de la persoană la persoană și poate varia de la asimptomatic până la sângerări severe ce pot cauza deficite neurologice severe. Simptomele pot fi reprezentate de cefalee, deficite neurologice focale, crize epileptice. Când sângerează, MAV-urile pot prezenta simptome acute, manifestate prin cefalee bruscă foarte importantă, vomă, tulburări de vedere, deficite motorii și senzitive, tulburări de conștiență.
O complicație mult mai serioasă este sângerarea. Sângerarea poate fi amenințătoare de viață și este o urgență neurochirurgicală.
Cea mai simplă investigație imagistică ce poate determina anumite modificări cerebrale este tomografia computerizată cerebrală. Deși aceasta nu oferă foarte multe informații despre malformațiile arterio-venoase, poate aduce câteva informații despre sângerări anterioare sau o posibilă localizare a malformației. RMN-ul cerebral este însă mult mai precis, diagnosticul este mai clar, însă diagnosticarea acestei afecțiune este cea mai precisă cu angiografia cerebrală.
De 2 ani tratamentul este extrem de bine pus la punct: se pot trata cu niste lipiciuri - ca un fel de spuma din aceea folosita la termopane – sau se injectează în ghemul de vase, sângele nu mai intră în el și se dirijează către vasele normale, explică Stefăniţă Dima, medic primar radiologie şi imagistică medicală, specializat în neuro-radiologie intervenţională.
Dacă nu este tratat, se rupe din nou - riscul de re-ruptura poate să ajungă și la 80% pe an.
Aceste ghemuri de vase pot apărea în creier sau la nivel spinal - risc foarte mare - pot fi hemangiome la nivelul fetei, pe corp - mai mult estetic, nu au risc fatal.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
