Emoțiile asociate începerii școlii se pot manifesta la copii prin scrâșnirea sau încleștarea dinților în timpul somnului, fără ca aceștia să conștientizeze episoadele. Cunoscută sub numele de bruxism, această problemă poate provoca dureri și uzură dentară, iar persistența simptomelor necesită evaluare de specialitate. Răzvan Boberis, medic specialist în chirurgie dento-alveolară, a explicat pentru Digi24.ro ce factori contribuie la apariția acestor manifestări și când este recomandat consultul medical.
Îngrijirea sănătății orale începe din copilărie, iar părinții au un rol esențial în formarea deprinderilor zilnice. Pe măsură ce copiii devin mai independenți, aceste obiceiuri se integrează treptat în rutina lor.
Bruxismul la copii: Ce înseamnă și cum se manifestă
„Bruxismul constă în scrâșnirea, frecarea sau încleștarea dinților, adesea fără ca pacientul să conștientizeze acest lucru. În timp, poate provoca sensibilitate și dureri dentare, iar în unele cazuri, uzură. Dacă problema persistă, pot fi afectate și țesuturile din jur, inclusiv gingia.
Scrâșnitul dinților este frecvent la copii, mai ales în timpul somnului. De cele mai multe ori, părinții îl identifică după zgomotul auzit noaptea, fără ca cei mici să își amintească dimineața aceste episoade.
La copii, bruxismul este adesea asociat cu etapele de creștere: erupția dentară, înlocuirea dinților de lapte cu cei permanenți și dezvoltarea maxilarelor. În multe cazuri, dispare de la sine până la adolescență, însă acest lucru nu justifică ignorarea manifestărilor. Monitorizarea în cadrul controalelor permite identificarea eventualelor semne de uzură a dentiției permanente sau a indiciilor privind existența unei alte probleme.”, a explicat Răzvan Boberis, medic specialist chirurgie dento-alveolară
Factorii asociați bruxismului la copii
„Pe lângă schimbarea dentiției, stresul și anxietatea pot avea un rol în apariția bruxismului la copii. Emoțiile legate de școală, schimbările din familie sau perioadele tensionate se pot manifesta prin încleștarea dinților în somn.
Problemele respiratorii, precum sforăitul, respirația pe gură sau pauzele de respirație în timpul somnului, cauzate, de exemplu, de polipi ori de amigdalele mărite, sunt asociate cu bruxismul nocturn.
Odihna insuficientă, agitată sau neregulată poate favoriza scrâșnitul. De asemenea, o mușcătură incorectă ori dezvoltarea disproporționată a maxilarelor pot contribui la apariția acestei probleme.
Părinții pot observa zgomote de scrâșnit în timpul nopții, dureri de cap sau de maxilar semnalate la trezire, dinți care par tociți ori mai scurți și sensibilitate la rece sau la cald. Un alt semn este oboseala copilului, chiar dacă acesta a dormit suficient.”, a mai precizat medicul
Când este recomandat consultul medical
„O vizită la medicul stomatolog sau la cel pedodont este recomandată dacă scrâșnitul apare frecvent și persistă de mai multe luni, copilul acuză dureri dentare, de maxilar ori de cap sau dinții, în special cei permanenți, prezintă semne vizibile de uzură ori ciobituri.
Sforăitul, respirația pe gură și pauzele de respirație în timpul somnului justifică, de asemenea, un consult, fiind utilă în aceste situații și o evaluare la medicul pediatru sau la specialistul ORL.
Ce presupune tratamentul bruxismului la copii
La copii, tratamentul constă, de cele mai multe ori, în monitorizare și identificarea cauzei. Gutiera se utilizează doar în anumite situații, deoarece maxilarele sunt încă în dezvoltare, iar dispozitivul trebuie adaptat pe măsură ce copilul crește. Dacă suspectăm o problemă respiratorie sau de aliniere a dinților, îl îndrumăm către specialiștii corespunzători, de exemplu din domeniul ORL sau al ortodonției.”, a adăugat medicul specialist în chirurgie dento-alveolară
