Alergiile de primăvară, un chin în pandemie. Medicii avertizează că și mănușile din latex și dezinfectanții pot provoca neplăceri
Una din cinci persoane suferă de rinită alergică. Cei care se confruntă cu alergiile de primăvară au parte de probleme noi, când ies din casă. În momentul în care strănută sau tușesc în public, sunt ținta privirilor suspecte ale celor care îi înconjoară. Pandemia de coronavirus a adus și alte neplăceri. Protecția de infecție devine tot mai grea pentru zeci de persoane care au reacții alergice la cauciuc și la dezinfectanți.
Cristina Scutaru este mama unui copil cu alergie la polen, praf și puf. Primăvara, plimbările în aer liber presupun riscuri reale pentru fiica sa de 13 ani.
„Eu nu am alergii decât la fructe cu semințe. Fetița mea, în schimb, are alergii la praf, la polen, la acarieni, la puf, pene. Am mai avut probleme când i s-a umflat pielea, i-au ieșit bubițe. Are alergii, i se înfundă nasul foarte des, îi curge nasul, nu știu dacă spre adolescență o să îi treacă sau nu, dar sper să se facă bine. Având 13 ani, nu pot să o țin în casă. Încercăm cât de cât să evităm puful, păpădiile, copacii înfloriți”, povestește Cristina Scutaru.
Strănutul în public trezește panică. Chiar dacă e alergic
Ana Maria Ivan este alergică la polen și a descoperit și alt fel de reacții alergice în perioada de pandemie.
- La noi, în Curtea de Argeș, sunt tei și primăvara se face un puf, așa, de la tei, și simptomele sunt strănutat și îmi curg ochii, povestește tânăra.
- Vi s-a întâmplat să strănutați zilele acestea într-un spațiu public și lumea să se uite urât la dumneavoastră?
- Exact! Da! Am fost într-un hipermarket și într-adevăr, sunt alergică și la clor și am început să strănut și toată lumea a fugit de mine.
Specialiștii spun că alergia la polen este cea mai frecventă boală alergică.
„Alergia la polen se manifestă așa, mai frecvent, ca o rinită: prin strănuturi, de regulă în salve, prin mâncărimi la nivelul nasului. Prevalența ei variază în diferite țări. Se spune că variază de la 5 la sută în țările subdezvoltate până la 20-30 la sută din populație în țările dezvoltate economic”, explică Diana Deleanu - președintele Societății de Alergologie.
O persoană predispusă la accese de panică ar putea confunda o alergie cu infecția cu coronavirus.
- La începutul pandemiei, erau situații când anumite simptomatologii, care nu aveau nicio legătură cu Covid-19, erau interpretate ca atare. Sigur că alergiile presupun unele simptome comune, precum febra, dar în același timp, dacă vorbim de o urticarie, diferă foarte mult, spune dr. Adrian Marinescu, medic epidemiolog.
- Ați întâlnit în practica dvs pacienți de COVID-19 care să aibă anumite forme de alergii la tratament sau la dezinfectanți?
- Asta se întâmplă dintotdeauna, nu numai legat de Covid-19. Medicamentele dau uneori și alergii. Vorbim de alergii medicamentoase sau de alergii în raport cu soluțiile cu dezinfectant de exemplu, spune dr. Marinescu.
Apar tot mai multe alergii la dezinfectanți. Mănușile de latex pot provoca iritații
Mănușile de latex și substanțele dezinfectante provoacă adesea reacții alergice.
„Peste tot, cam 1 din 5 oameni se nasc cu o predispoziție pentru alergii. Mulți dintre ei fac o reacție nealergică, pur și simplu o reacție de tip arsură sau interacțiune chimică. Cei care fac leziuni alergice, încep să aibă mâncărimi foarte mari. Ei pot folosi în principal apa și săpunul în locul mănușilor de cauciuc. Latexul poate să dea o reacție de acest gen. În primul rând să se ferească, să se spele foarte des. Creme de hidratare pot să dea și evident, la nevoie, pot să folosească mănuși de bumbac pe care le pot fierbe la 90 grade” - este sfatul profesorului Călin Giurcăneanu, președintele Societății Române de Dermatologie.
În medie, una din zece persoane este alergică la latex, substanța de bază în producția mănușilor sanitare.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
