În ritmul alert al vieții de zi cu zi, tot mai mulți oameni aleg să păstreze pentru a doua zi preparatele rămase după gătire. Specialiștii avertizează, însă, că unele dintre acestea nu mai sunt sigure pentru a fi mâncate după câteva ore petrecute la temperatura camerei sau dacă nu sunt depozitate corespunzător. În aceste condiții, mâncarea deja preparată poate deveni un mediu favorabil dezvoltării bacteriilor periculoase, invizibile, dar cu efecte semnificative asupra sănătății. Gina Tăujan a explicat, pentru Digi24.ro, ce tipuri de alimente gătite ar trebui evitate a doua zi și care sunt riscurile asociate consumului acestora.
Siguranța alimentară este influențată în mod direct de o serie de factori aparent minori, care nu ar trebui ignorați, întrucât pot favoriza contaminarea și apariția toxiinfecției alimentare.
Alimente care nu trebuie consumate a doua zi după gătire dacă nu sunt depozitate corespunzător
„Nu toate alimentele rămase după o masă sunt sigure pentru a fi consumate în ziua următoare, chiar dacă, la prima vedere, își păstrează gustul și mirosul. În anumite condiții, preparatele gătite și depozitate necorespunzător pot deveni un pericol pentru sănătate, favorizând dezvoltarea bacteriilor și apariția toxiinfecțiilor alimentare. Astfel, regula „merge și a doua zi” poate fi înșelătoare și, uneori, riscantă.
Un exemplu concret este orezul, considerat unul dintre cele mai sensibile alimente după preparare. Chiar și gătit corect, acesta poate conține spori ai bacteriei Bacillus cereus, care rezistă la temperaturi ridicate. Problema apare atunci când orezul este lăsat prea mult timp la temperatura camerei, condiții în care sporii se pot activa și pot produce toxine care nu sunt distruse prin reîncălzire. În aceste situații, consumul orezului în ziua următoare gătirii poate deveni periculos, chiar dacă nu prezintă modificări evidente.
Și carnea gătită, în special cea de pui, este predispusă la alterare rapidă. Conținutul ridicat de proteine, în contact cu umiditatea, creează un mediu favorabil dezvoltării bacteriilor precum Salmonella sau Campylobacter. Dacă nu este răcită rapid și păstrată în condiții optime, aceasta poate deveni un risc real. Mai mult, pericolul nu este dat doar de bacterii, ci și de toxinele produse de acestea, care nu sunt întotdeauna eliminate prin reîncălzire.
Preparatele complexe, precum pizza, ridică, la rândul lor, probleme de siguranță alimentară. Combinația de ingrediente - carne, brânzeturi și sosuri - presupune ritmuri diferite de degradare, ceea ce îngreunează păstrarea în condiții sigure. Chiar dacă aspectul și mirosul nu indică alterarea, astfel de alimente pot deveni un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor. ”, a explicat Gina Tăujan
Ce este toxiinfecția alimentară
„Toxiinfecția alimentară apare în urma ingerării unor alimente contaminate cu bacterii, virusuri sau toxinele produse de acestea. Nu este vorba despre o simplă indigestie sau despre situația în care „mâncarea nu a fost bine tolerată”, ci despre un dezechilibru real al organismului, provocat de microorganisme care se dezvoltă în produsele alimentare manipulate, păstrate sau preparate necorespunzător.
Bacteriile se înmulțesc rapid în așa-numita „zonă de risc termic”, adică la temperaturi cuprinse între 5°C și 60°C. Atunci când mâncarea este lăsată prea mult timp la temperatura camerei sau nu este răcită și depozitată corespunzător, microorganismele se pot multiplica accelerat, producând toxine care afectează organismul chiar și după ingerare.
Simptomele toxiinfecției alimentare
Manifestările apar, de regulă, la scurt timp după ce au fost consumate alimentele contaminate și pot varia ca intensitate de la o persoană la alta. Cele mai frecvente simptome includ greața, vărsăturile, diareea, durerile abdominale și, în unele cazuri, febra.
Aceste reacții reflectă răspunsul organismului la infecție și la toxinele produse de microorganisme și pot necesita consult medical, mai ales atunci când sunt severe sau persistente.”, conchide sursa Digi24.ro
