Mai multe organizații de pacienți cer intervenția urgentă a Ministerului Sănătății și CNAS, după ce investigațiile de monitorizare de înaltă performanță pentru pacienții cronici au scăzut cu aproximativ 47% într-o singură lună, pe fondul noilor reguli de decontare aplicate de la începutul anului.
Mai multe organizaţii de pacienţi cer Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la iniţiativa Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative din România (APAN), să intervină de urgenţă după blocajele apărute în accesul pacienţilor cronici la investigaţii paraclinice de înaltă performanţă.
Potrivit datelor colectate de la furnizorii de servicii paraclinice de radiologie şi imagistică medicală, în ianuarie 2026 numărul total al investigaţiilor de tip Monitor M3-M8 a scăzut cu aproximativ 47% faţă de media trimestrului IV din 2025, în contextul în care, de la 1 ianuarie 2026, sistemul decontează o singură investigaţie de înaltă performanţă sau de medicină nucleară pe an.
Semnatarii scrisorii deschise adresate Ministerului Sănătăţii şi CNAS atrag atenţia că, în urma modificărilor legislative aplicabile de la 1 ianuarie 2026, pentru pacienţii care beneficiază de bilete de trimitere de tip Monitor M3-M8, sistemul decontează o singură investigaţie de înaltă performanţă sau de medicină nucleară pe an. În practică, această limitare a afectat direct accesul la investigaţii esenţiale pentru pacienţii cronici.
„Primele efecte sunt deja vizibile. Potrivit datelor colectate de la nivelul furnizorilor de servicii paraclinice de radiologie şi imagistică medicală, în ianuarie 2026 numărul total al investigaţiilor de tip Monitor M3-M8 a scăzut cu aproximativ 47% faţă de media trimestrului IV din 2025. Scăderile sunt semnificative inclusiv în patologii în care medicii au nevoie, în mod obişnuit, de evaluări repetate pe parcursul aceluiaşi an: -58% pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare, -46% pentru bolile neurologice şi -45% pentru bolile cerebrovasculare”, se arată într-un comunicat de presă al asociaţiilor de pacienţi.
Întârzieri, costuri suplimentare și acces limitat pentru pacienți
Potrivit sursei citate, pentru pacienţi, această situaţie înseamnă investigaţii amânate, monitorizare întârziată şi, în multe cazuri, costuri suportate direct din buzunar pentru servicii care ar trebui să fie accesibile prin sistemul public.
„În scleroza multiplă, timpul contează enorm. România are deja o întârziere medie de diagnostic de aproximativ 3,5 ani, iar dacă şi monitorizarea ajunge să fie întârziată, riscul de progresie şi complicaţii creşte. Vorbim despre oameni tineri, între 20 şi 40 de ani, activi profesional şi familial, pentru care accesul rapid la investigaţii poate face diferenţa dintre autonomie şi dizabilitate”, afirmă Eduard Pletea, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative.
Potrivit semnatarilor scrisorii, situaţia este agravată de lipsa unor clarificări unitare privind aplicarea noilor reguli. În lipsa unui răspuns clar din partea autorităţilor, furnizorii au ajuns să aplice reguli diferite, iar pacienţii sunt trimişi să refacă bilete de trimitere, să semneze declaraţii pe proprie răspundere sau se lovesc pur şi simplu de refuzul unor investigaţii.
În acelaşi timp, nici Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate nu le permite furnizorilor să verifice simplu dacă pacientul a beneficiat deja de o astfel de investigaţie în anul respectiv, adaugă sursa citată.
Ce cer organizațiile de pacienți autorităților
În acest context, organizaţiile de pacienţi solicită revizuirea urgentă a cadrului legal aplicabil investigaţiilor de tip Monitor M3-M8; posibilitatea decontării distincte a tuturor investigaţiilor recomandate pe acelaşi bilet de trimitere; exceptarea de la această limitare a pacienţilor pentru care monitorizarea repetată este esenţială; clarificarea imediată şi unitară a modului de aplicare a legislaţiei pentru toţi furnizorii şi asigurarea unui acces real, predictibil şi echitabil la investigaţiile de monitorizare.
Scrisoarea deschisă este semnată de preşedinţii mai multor asociaţii ale pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative (APAN), Afecţiuni Autoimune (APAA), Afecţiuni Hepatice (APAH-RO), Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID), Asociaţia Sănătate pentru Comunitate, Asociaţia Copiilor şi Tinerilor Diabetici Mureş (ASCOTID) şi Asociaţia Învingătorii Sclerozei Multiple (AISM). Demersul public al acestora este susţinut şi de Alianţa Naţională pentru Boli Rare (ANBRaRo) şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).
Editor : M.I.
