Sari la conținut

Cât de periculoși sunt bolnavii de schizofrenie? Mituri și prejudecăți

În România dacă ai ghinionul să fii diagnosticat cu o boală mintală, te confrunţi și cu discriminare şi stigmatizare din partea societăţii. Puţine sunt persoanele cu astfel de probleme care îşi găsesc resursele să lupte nu doar cu afecţiunea, ci şi cu prejudecăţile oamenilor.

Una din trei persoane este afectată în prezent de o boală mintală, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Și mai trist este că acești oameni sunt discriminați și stigmatizați. România ocupă locul 29 din 30 în privința integrării oamenilor cu probleme de sănătate mintală. Cât despre discriminare, persoanele cu dizabilități psihice sunt pe locul trei, după cei infectați cu HIV-SIDA și cei care consumă droguri.

După ce a fost diagnosticat cu schizofrenie, Ştefan Bandol a învăţat că simptomele pot fi ţinute sub control cu medicamente speciale, iar viaţa poate fi una împlinită. Bărbatul povesteşte cum este să trăieşti normal, având o boală atât de gravă.

Cu negare am primit vestea şi până la urmă nu am mai crezut în ea”, își aduce aminte Ștefan Bandol, președinte al Asociației „Aripi”.

stefan bandol

Ştefan Bandol suferă de schizofrenie de peste 30 de ani. A fost diagnosticat cu această boală când termina stagiul militar.

Am fost la Spitalul Militar, am luat câteva luni un tratament, apoi am început facultatea, am renunţat la medicaţie, pentru că eram bine”, povestește el.

Simptomele i-au revenit însă 11 ani mai târziu, mult mai puternice. De data aceasta a avut nevoie de internare.

M-au legat de pat şi au plecat şi nu mai simţeam palmele şi tălpile, pentru că eram legat foarte strâns şi am început să ţip să îmi slăbească legăturile. Nu era nicio reacţie din partea personalului medical”, povestește Ștefan Bandol.

„Este una dintre cele mai dizabilitante boli psihice. Este o boală unde pacientul pierde contactul cu realitatea. Pacienţii aud lucruri care nu sunt, văd lucruri care nu sunt în acel moment, au impresia că sunt urmăriţi, au impresia că au diferite puteri, neobişnuite”, explică dr. Mihai Bran, medic psihiatru.

Ştefan Bandol a acceptat ajutorul specialiştilor, dar şi boala. Cel mai greu i-a fost însă să lupte cu etichetele puse de semeni.

„Lumea reacţionează aşa: un schizofren a violat, un schizofren a ucis cu sânge rece, dar uită întotdeauna să se adreseze şi unui specialist în domeniu, unui medic, unui aparţinător”, spune Ștefan Bandol.

„Este mitul conform căruia pacienţii cu schizofrenie sunt periculoşi, sunt agresivi, sunt violenţi. Este total greşit. Agresivitatea în rândul pacienţilor cu schizofrenie nu este cu nimic mai mare decât în restul afecţiunilor psihice sau decât în restul populaţiei”, subliniază dr. Mihai Bran.

Tocmai acest mit face ca multe firme să nu angajeze persoanele diagnosticate cu această afecţiune. Studiile spun chiar că peste 80% dintre pacienţii cu boli mintale nu au un loc de muncă.

„Sunt pacienţi arătaţi cu degetul. Sunt pacienţi care sunt foarte greu integraţi în societate. Tocmai datorită acestei stigme angajatorii refuză să lucreze cu astfel de pacienţi, chiar dacă ei sunt funcţionali”, arată dr. Mihai Bran.

Luptă cu boala prin artă

Tot în perioada tinereţii a fost diagnosticată şi Cristina Ionescu cu schizofrenie, după câteva episoade depresive. Femeia luptă cu stigmatizarea societăţii prin artă. Creaţiile ei devin coperte ale unei reviste tipărite de către o asociaţie.

tablouri schizofrenie

„Eu pictam din adolescenţă, nu am făcut nimic cu pictura în adolescenţă şi tinereţe, şi acum, pensionară fiind, am zis să mai scotocesc în cotloanele adolescenţei şi să-mi satisfac această bucurie”, mărturisește Cristina Ionescu.

În România nu există o monitorizare clară a bolnavilor cu afecţiuni mintale şi nici un program pentru recuperarea lor. Pacienţii îşi petrec sute de zile în spitalele de psihiatrie, comparativ cu alte ţări, unde sunt centre de zi special create pentru aceste boli.

„Nu vă spun să vă duceţi la nordici, că nordicii sunt departe de noi şi la propriu, şi la figurat, dar sunt Cehia, Slovenia, Croaţia, fostele ţări comuniste, care au făcut paşi semnificativi în privinţa reformei în sănătate mintală”, spune Ștefan Bandol.

„Decât să-l internăm într-un spital de psihiatrie şi să-l ţinem cu lunile, cu anii, mai bine îl internăm în episodul acut ulterior, încercând să-l tratăm în ambulatoriu. Scade şi costul îngrijirii medicale pe care sistemul trebuie să-l suporte pentru un astfel de pacient”, este de părere dr. Mihai Bran.

Astfel, cu sprijinul familiei, terapie psihologică şi medicamentoasă, pacienţii cu schiofrenie pot fi reintegraţi în societate.

„Există tratamente care se pot administra injectabil o dată pe lună şi mai nou o dată la trei luni”, arată dr. Mihai Bran.

Ştefan Bandol este cel mai bun exemplu: nu doar că duce o viaţă normală, ci îi ajută şi pe cei ca el să accepte boala. Bărbatul a înfiinţat o asociaţie şi a iniţiat un proiect inedit lângă Sighişoara: un muzeu al satului european.

„Toţi cei care vor lucra acolo vor fi beneficiari de servicii de sănătate mintală, li se va asigura şi locuinţe protejate. Este un proiect dedicat persoanelor care au avut şi au probleme de sănătate mintală, cărora societatea le-a respins integrarea şi care au nevoie de o a doua şansă”, explică Ștefan Bandol.

Nobel Laureates Beijing Forum 2005

Matematicianul John Nash | Foto: Gulliver/GettyImages

Bolile mintale nu trebuie să fie un impediment în calea normalităţii şi chiar a excelenței într-un domeniu. Matematicianul John Nash a câştigat în anul 1994 premiul Nobel pentru economie, iar lupta sa cu schizofrenia a inspirat filmul „A Beautiful Mind”.

Pe aceeași temă