Timpul petrecut pe rețelele sociale în perioada adolescenței ar putea avea consecințe care se resimt mai târziu, arată rezultatele unui studiu australian desfășurat timp de un deceniu. Cercetătorii au analizat evoluția stării de bine și a sănătății mintale în rândul a aproape 1.200 de tineri și au identificat o asociere care ridică noi semne de întrebare privind utilizarea platformelor online.
Un studiu australian desfăşurat timp de un deceniu a constatat că adolescenţii care utilizează reţelele sociale timp de două sau mai multe ore pe zi au un risc mai mare ca starea de bine să le fie afectată şi să sufere de depresie, în special în prima parte a adolescenţei, informează un studiu publicat în Medical Journal of Australia.
Cercetarea a constatat că utilizarea intensă a reţelelor sociale la vârste cuprinse între 12 şi 18 ani a fost asociată cu o „creştere mică, dar vizibilă, a problemelor de sănătate mintală un an mai târziu”, subliniind necesitatea de a reduce timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor, se arată într-un comunicat publicat vineri de Murdoch Children's Research Institute (MCRI) din Australia, care a condus studiul, potrivit Agerpres.
Cercetarea a monitorizat aproape 1.200 de participanţi din Melbourne, cu vârste cuprinse între 9 şi 19 ani, colectând date anual, înaintea introducerii, în 2025, a restricţiilor privind accesul la reţelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, impuse de Australia. De asemenea, a inclus măsurători privind utilizarea reţelelor sociale şi depresia, anxietatea, starea de bine şi autovătămarea.
Cercetătorii au declarat că nivelurile ridicate de probleme de sănătate mintală, hărţuirea cibernetică şi expunerea la conţinut online dăunător asociat utilizării reţelelor sociale au stârnit o alarmă generalizată.
Impactul a fost cel mai pronunţat în rândul fetelor cu vârste de 12 şi 13 ani, deşi, potrivit cercetătorilor, au fost observate creşteri în cazul ambelor sexe. Specialiştii au adăugat că, deşi creşterea la nivel individual a riscului a fost modestă, efectele ar putea fi semnificative la nivel populaţional.
Studiul a relevat că prima parte a adolescenţei reprezintă o fereastră critică pentru intervenţie, după cum a declarat autoarea principală, Nandi Vijayakumar, cercetătoare la MCRI şi la Universitatea Deakin din Australia.
Coautoarea studiului, Susan Sawyer, de la MCRI, a declarat că aceste constatări subliniază necesitatea unor limite adecvate vârstei, a unor programe mai bune de alfabetizare digitală şi a unor îndrumări parentale mai clare pentru reducerea riscurilor la adresa sănătăţii mintale.
Cercetările anterioare ale MCRI au constatat că aproape trei sferturi dintre adolescenţii australieni se confruntă cu depresia sau cu anxietatea semnificativă clinic, subliniind necesitatea unei prevenţii mai ample, dincolo de îngrijirea clinică.
Rezultatele studiului oferă un nou argument în favoarea măsurilor adoptate de Australia, care a devenit anul trecut prima țară ce a interzis utilizarea rețelelor sociale de către copiii sub 16 ani, invocând riscurile tot mai mari pentru sănătatea mintală a tinerilor.
Editor : M.I.
