„Looksmaxxing” este o tendință răspândită pe rețelele sociale, prin care adolescenți și tineri încearcă să își schimbe înfățișarea pentru a se apropia de un ideal masculin. Unele metode țin de îngrijire și stil vestimentar, însă altele presupun intervenții estetice sau practici periculoase, precum lovirea feței cu un ciocan, în speranța că astfel își vor modifica forma maxilarului. Dr. Teodorina Secară, medic primar în ortodonție și ortopedie dento-facială, a explicat pentru Digi24.ro ce presupune fenomenul și la ce riscuri se expun cei care recurg la asemenea practici.
Presiunea de a corespunde acestor standarde poate afecta atât sănătatea fizică, cât și echilibrul psihologic, avertizează specialiștii.
Looksmaxxing: Ce presupune fenomenul promovat pe rețelele sociale
„Looksmaxxing” este asociat cu „manosphere”, un ansamblu de comunități online în care se discută despre identitatea masculină. În aceste spații, schimbarea aspectului fizic, a stilului de viață și a comportamentului este prezentată ca o cale de apropiere de un ideal promovat drept modelul „bărbatului adevărat”.
Softmaxxing: îngrijire, stil și disciplină
Prima componentă, „softmaxxing”, reunește metode non-invazive prin care este urmărită îmbunătățirea aspectului fizic. Printre acestea se numără schimbarea coafurii, folosirea produselor de îngrijire a pielii, adoptarea unui anumit stil vestimentar, antrenamentele regulate și dietele menite să contribuie la obținerea unei anumite conformații fizice.
Dincolo de aspectul exterior, aceste practici promovează un stil de viață și un set de comportamente asociate cu idealul masculin cultivat în respectivele comunități.
Hardmaxxing: de la proceduri estetice la practici extreme
„Hardmaxxing” presupune intervenții mai invazive. În această categorie pot intra operații estetice, precum rinoplastia, dar și implanturi sau injectări cu fillere. Prin astfel de proceduri se urmărește modificarea formei și a proporțiilor feței, la nivelul structurii osoase sau al țesuturilor moi, în funcție de intervenție.
Unele practici sunt însă extreme și periculoase. Un exemplu este lovirea repetată a oaselor feței, inclusiv în zona maxilarului și a mandibulei, cu obiecte dure, precum un ciocan. Metoda, cunoscută drept „bonesmashing”, este folosită în speranța că va modifica conturul facial, va accentua linia mandibulei, va defini bărbia și va evidenția pomeții.”, a explicat Dr. Teodorina Secară, medic primar în ortodonție și ortopedie dento-facială
Ce riscuri implică lovirea oaselor feței cu ciocanul
„Oasele feței se dezvoltă în mod firesc și nu pot fi remodelate prin lovituri repetate. Astfel de traumatisme pot provoca însă edeme, fracturi și cicatrici care duc la asimetrii faciale. În cazurile severe, pot apărea dureri, paralizii și parestezii, manifestate prin amorțeală, furnicături sau alte senzații anormale la nivelul feței. Este o practică extrem de periculoasă, care poate produce leziuni grave în locul modificărilor estetice urmărite.
Consecințele psihologice
Dincolo de riscurile fizice, looksmaxxing-ul poate afecta sănătatea psihologică a adolescenților. Presiunea de a corespunde unor standarde stricte de frumusețe poate accentua nemulțumirea față de propria înfățișare și poate favoriza anxietatea, depresia, izolarea socială și scăderea stimei de sine.
În unele cazuri, preocuparea pentru imaginea corporală devine obsesivă: adolescenții ajung să își monitorizeze permanent trăsăturile, greutatea și alimentația. Comunitățile care promovează aceste practici asociază idealul masculin nu doar cu aspectul fizic, ci și cu banii, statutul social și o atitudine dominantă în relațiile cu posibile partenere.”, a adăugat specialistul
În ce situații este necesară o intervenție ortodontică
„În perioada de creștere, anumite dezechilibre ale maxilarului și mandibulei pot fi corectate prin tratamente ortodontice și proceduri de ortopedie dento-facială. Prima evaluare este recomandată în jurul vârstei de 6 ani sau chiar mai devreme, dacă apar semne precum îngustarea maxilarului, mușcătura inversă ori alinierea incorectă a dinților.
Când maxilarul este prea îngust, pot fi folosite dispozitive precum disjunctoarele și expansoarele palatine. Acestea contribuie la lărgirea lui și la crearea spațiului necesar pentru dinți. Tratamentul poate avea efecte și asupra căilor nazale și a respirației.
Intervenția precoce poate fi importantă și atunci când există o diferență semnificativă între poziția dinților superiori și a celor inferiori. Ortodontul evaluează cauza dezechilibrului și factorii care îl pot accentua, inclusiv poziția incorectă a limbii în timpul înghițirii sau un fren lingual prea scurt.”, a mai precizat sursa Digi24.ro
Ce urmărește medicul la evaluarea ortodontică
„Evaluarea ortodontică urmărește dezvoltarea oaselor feței, a maxilarului și a mandibulei, poziția dinților și prezența mugurilor dentari, vizibili pe radiografie. Medicul examinează și frenul lingual, mucoasa, uvula și amigdalele. Sunt urmărite, de asemenea, vegetațiile adenoide, care, atunci când sunt mărite, pot afecta respirația și funcționarea aparatului oro-facial. În asemenea situații, copilul poate fi îndrumat către un medic ORL, iar tratamentul poate necesita implicarea mai multor specialiști.
Medicul ține cont și de modul în care structurile oro-faciale funcționează împreună. O mandibulă poziționată posterior poate fi asociată cu adaptări ale musculaturii cervicale. De aceea, sunt evaluate și funcții precum respirația și deglutiția.”, a mai explicat specialistul
Cum sunt legate dezvoltarea feței, postura și funcțiile oro-faciale
„Dezvoltarea oaselor feței este strâns legată de activitatea musculaturii, de masticație și de respirație. Dezechilibrele dintre maxilar și mandibulă pot duce la adaptări musculare necesare menținerii poziției mandibulei, cu posibile efecte asupra posturii. Respirația predominant orală poate fi asociată, la rândul ei, cu anumite particularități ale dezvoltării faciale și posturale, iar un maxilar îngust poate favoriza înghesuirea dinților.
Aceste dezechilibre pot influența mușcătura și articulațiile temporomandibulare, fiind asociate cu disconfort și suprasolicitare musculară. De aceea, problemele de dezvoltare trebuie evaluate de specialiști. Practici precum «mewing», exercițiile făcute fără îndrumare medicală sau dispozitivele nevalidate nu înlocuiesc tratamentul ortodontic și ortopedic.”, a conchis Dr. Teodorina Secară, medic primar în ortodonție și ortopedie dento-facială
