Sari la conținut

Cele 5 domenii din sănătate unde se dă cel mai mult mită. Ce reiese din dosarele DNA

Mita din sănătate este mai mare decât în alte domenii și poate ajunge până la 25% din valoarea contractelor, arată statisticile DNA. Procurorii anticorupție au identificat cinci domenii în care se petrec cele mai multe acte de corupție, cu prejudicii de milioane de euro. Iar uneori, mita luată dintr-o parte ajunge în alte mâini, tot sub formă de mită, a spus șefa DNA, Laura Codruța Kovesi.

Ea a amintit că 68% dintre români percep corupţia ca pe un fenomen care le afectează viaţa de zi cu zi. Este un procentaj aproape dublu față de media UE. Aceasta și dosarele instrumentate de DNA arată că „există vulnerabilități majore în cadrul sistemului de sănătate publică”, a spus Kovesi.

S-au identificat cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul de sănătate – achiziții publice, servicii medicale, bugetare, accesul personalului în sistemul medical și autorizarea farmaciilor”, a spus Kovesi.

Din dosarele DNA rezultă că, în domeniul achizițiilor publice, mita este între 5% și 25% din valoarea facturilor, un procent mai mare decât în alte domenii. În infrastructură, de exemplu, mita este de 2% din valoarea contractului.

Mita se dă direct managerului de spital sau este mascată prin servicii fictive ale unor firme de consultanță care sunt ale managerului sau ale unor apropiați ai managerului. Mai mult, în acest scop au fost înființate firme offshore, tocmai pentru a primi foloasele sau banii dați drept mită.

Kovesi a dat ca exemplu un dosar în care un manager a folosit timp de 7 ani bugetul instituției în scop personal și un altul în care achizițiile erau stabilite în funcție de prioritățile managerului sau la prețuri de câteva ori mai mari decât cele de pe piață. Au existat chiar cazuri în care a fost cumpărată la suprapreț aparatură care nu a putut fi folosită.

În ceea ce privește serviciile medicale, pacienții dau bani personalului medical. În acest caz valoarea mitei nu este mare, dar impresionantă este ritmicitatea actului. „De multe ori, sumele sunt impresionante”, a spus Kovesi.

Cazurile în care mita este primită și dată mai departe au loc cu precădere în domeniul bugetării instituțiilor medicale.

Au fost identificate următoarele caracteristici ale corupției: bugetarea este condiționată de plata nelegală, lunară, a unei sume fixe de către managerul respectivei instituții medicale, președintelui Casei Județene de Asigurări de Sănătate; demersul legal de negociere, semnare, executare a contractului de finanțare și urmărirea plăților este dublat de un demers nelegal de negociere și primire a mitei; existau suspiciuni că banii folosiți pentru mită erau proveniți tot din mită. În domeniul bugetării unităților medicale, mita poate reprezenta un mecanism de supraviețuire instituțională”, se arată într-un comunicat al DNA.

În unele cazuri, banii din mită proveneau tot din mită. Directorul spitalului solicita mită pe care o dădea tot ca mită”, a spus Kovesi.

Mită dau și cei care vor să se angajeze într-o instituție medicală de stat. „Tarifele” sunt fixe și toată lumea știe cât și cui trebuie să dea. De exemplu, pentru un post de infirmier se plătesc 1.500 de euro, pentru unul de asistent – 1.500 de euro, pentru registrator medical – 1.500 de euro.

În ceea ce privește autorizarea farmaciilor, este vorba despre plăți nelegale pentru facilitarea emiterii autorizațiilor într-un timp mai scurt decât cel uzual. Darea de mită reprezenta un imbold pentru respectarea termenului legal, în condițiile în care solicitanții au depus dosare corecte și complete, arată DNA.

Pe aceeași temă