EXCLUSIV. Opinia AKH Viena despre transplantul pulmonar din România

Data actualizării: Data publicării:
akh

Medicina din România merită felicitată pentru transplantul de plămâni reuşit săptămâna aceasta la Spitalul Sfânta Maria din Capitală, dar mai sunt multe de făcut. Mesajul vine de la specialiştii clinicii AKH din Viena, unul dintre cele mai renumite spitale din lume. Coordonatorul programului de transplant de la cel mai mare spital din Austria a vorbit, în exclusivitate pentru Digi24, despre ce presupune post-operatoriu o astfel de intervenţie.

Reporter: În ce constă îngrijirea postoperatorie în cazul unui transplant de plămâni?

Walter Klepetko - coordonator Transplant AKH Viena: Îngrijirea postoperatorie începe în sala de operaţii, apoi se face în cadrul spitalului, după care pacientul este externat şi urmează consultaţii pentru tot restul vieţii. În primele faze, pacientul trebuie să vină mai frecvent, apoi la fiecare trei luni, câteodată la fiecare şase luni.

Problema unei respingeri a transplantului unui organ la nivel cronic este cu adevărat o provocare, precum şi ferirea pacienţilor de posibile infecţii este de asemenea o provocare, ceea ce este cu siguranţă mult mai dificil într-un mediu precum cel din România, unde poate că standardele de igiena nu sunt la acelaşi nivel peste tot în ţară.

Cred că era timpul ca România să înceapă o iniţiativă prin care să ofere populaţiei posibilitatea transplanturilor pulmonare.

Unele standarde ale igienei s-ar putea să nu fie la un nivel la fel de înalt ca în alte ţări, ceea ce pune în pericol pacienţii după operaţii.

Sigur, acesta este doar primul pas. Este nevoie să se stabilească un sistem prin care să se poată oferi cu adevărat pacienţilor transplanturi de plămâni, la fel ca în cazul operaţiilor de rutină.

Înseamnă că este nevoie de o organizare bine stabilită prin care să poţi să foloseşti toate organele donate disponibile, trebuie să întocmeşti o listă de aşteptare pentru pacienţi şi, cel mai important, trebuie să organizezi modul de urmărire a pacienţilor după operaţie.

Noi am instruit două echipe de români în trecut, una în Cluj-Napoca şi una în Bucureşti, care sunt pregătite să se ocupe de urmărirea pacienţilor după operaţie. Cred că asta este deja asigurată şi, dacă acum pare că operaţia a devenit posibilă, aş spune că este un pas foarte important pentru un viitor mai bun.

Am tratat mulţi pacienţi români în ultima lună, pentru că mulţi pacienţi români vin. Toţi vin pentru diverse operaţii, pentru tumori, dar nu pentru transplant de plămâni pentru că noi nu mai putem să oferim astfel de operaţii pentru pacienţii români.

Reporter: Dacă spitalul din România oferă transplant de plămâni, înseamnă că pacienţii noştri nu vor mai fi primiţi în programele din străinătate?

Walter Klepetko - coordonator Transplant AKH Viena: Asta se întâmplă deja, pentru că Eurotransplantul are deja o atitudine negativă faţă de pacienţii transplantaţi care nu fac parte din ţări membre ale Eurotransplant. Este vorba despre disponibilitatea organelor, a existat un deficit de organe în trecut. Din acest motiv a devenit imposibil să mai oferim această operaţie.

Reporter: Ce ar putea face pacienţii din România?

Walter Klepetko - coordonator Transplant AKH Viena: După aceasta iniţiativă de succes a primei operatii, trebuie depuse toate eforturile pentru a stabili un sistem stabil şi consistent.

Cred că pentru un program în desfăşurare în România nu este suficient, este nevoie de o organizare serioasă, mai mult suport logistic şi vreau să precizez că suportul politic va fi necesar pentru a face aceste lucruri posibile.

Am o sugestie importantă. Rămâneţi puternici şi perseverenți dacă vreţi să construiţi ceva precum transplanturi de plămâni. Asta îmi aduce aminte de momentul când am început noi transplanturile de plămâni în Viena, acum 28 de ani, şi îmi aduc aminte că au fost momente dificile la început. Este foarte important să fii persistent, să crezi în importanţa acestui tip de tratament.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri