Căpșunele, cireșele și piersicile se numără printre fructele vedetă ale verii, însă unele dintre acestea se regăsesc și pe lista produselor la care pot fi identificate frecvent reziduuri de pesticide. Deși, în cele mai multe cazuri, acestea nu provoacă alergii propriu-zise, anumite manifestări apărute după consum pot ridica semne de întrebare. Medicul alergolog Petruțescu Brîndușa a explicat pentru Digi24.ro cum pot fi diferențiate reacțiile provocate de substanțele rămase la suprafața alimentelor de alergiile alimentare și care sunt situațiile în care este recomandat consultul de specialitate.
Identificarea corectă a cauzei este esențială, întrucât alergiile alimentare și reacțiile de sensibilitate implică măsuri diferite de prevenție și gestionare.
Care sunt fructele de sezon cu cele mai ridicate niveluri de reziduuri de pesticide
Sezonul cald aduce o ofertă variată de fructe și legume proaspete, însă unele dintre acestea pot conține, în funcție de practicile agricole utilizate, cantități mai mari de reziduuri de pesticide.
„Dacă analizăm produsele consumate cel mai frecvent, observăm că o parte dintre ele se regăsesc constant și în topul alimentelor la care sunt identificate cele mai ridicate niveluri de reziduuri de pesticide. În cazul fructelor, printre cele mai menționate se află căpșunele, strugurii, nectarinele, piersicile și cireșele. Pe listă se mai află merele, murele, perele și afinele, produse în care, în anumite situații, pot fi detectate urme ale substanțelor utilizate în protecția culturilor agricole.
În ceea ce privește legumele, spanacul, varza kale și frunzele de muștar sunt frecvent evidențiate în studiile de specialitate, fiind constant prezente în clasamentele alimentelor cu potențial ridicat de reziduuri. De asemenea, cartofii se regăsesc și ei printre produsele incluse în această categorie.”, a explicat Dr. Petruțescu Brândușa
Cum se manifestă alergia la fructe
„Alergia la fructe apare, de regulă, la scurt timp după consum, simptomele apărând rapid și având intensități diferite, de la forme ușoare până la reacții severe.Printre cele mai frecvente manifestări se numără senzația de mâncărime la nivelul cavității bucale, al limbii sau al gâtului, precum și umflarea buzelor, a limbii ori a feței. De asemenea, în unele cazuri, pot apărea și urticarie, greață, dureri abdominale sau episoade de vărsături.
În situațiile mai grave, reacția alergică poate afecta respirația, provocând dificultăți respiratorii, iar în cazuri rare poate evolua către anafilaxie - o reacție sistemică severă, cu potențial vital, care necesită intervenție medicală de urgență.
Cum se manifestă reacțiile asociate reziduurilor de pesticide
Reacțiile asociate reziduurilor de pesticide diferă, în general, de cele specifice alergiilor alimentare. Potrivit specialiștilor, dovezile științifice disponibile arată că substanțele rămase în limitele admise de legislație nu provoacă frecvent alergii propriu-zise. Cu toate acestea, unele persoane pot resimți anumite simptome sau stări de disconfort după consumul ori manipularea fructelor și legumelor.
Printre manifestările cel mai des raportate se numără senzația de arsură sau iritație la nivelul cavității bucale, apariția unui gust neobișnuit ori amar, precum și greața sau diverse tulburări digestive. În unele situații, poate fi observată și iritarea pielii, în special în urma contactului direct cu suprafața produselor.
Spre deosebire de alergiile alimentare, aceste reacții nu au, de regulă, un caracter repetitiv și nu se manifestă identic la fiecare expunere. Din acest motiv, ele sunt încadrate mai degrabă în zona sensibilităților sau iritațiilor, și nu a alergiilor confirmate medical. ”, a adăugat specialistul
Alergie la fructe sau reacție la reziduuri? Cum pot fi diferențiate
„Diferențierea dintre o alergie alimentară și o reacție determinată de reziduuri de pesticide sau alți factori externi se realizează, în principal, prin analiza modului de apariție a simptomelor și a caracterului lor repetitiv. În cazul alergiei la fructe, manifestările apar, de regulă, de fiecare dată la consumul alimentului respectiv, indiferent de proveniență sau de modul în care acesta este spălat ori preparat. Reacțiile pot include urticarie, umflarea buzelor sau a limbii, precum și simptome respiratorii, iar investigațiile alergologice indică frecvent o sensibilizare confirmată.
În schimb, reacțiile asociate reziduurilor de pesticide sau altor substanțe aflate la suprafața fructelor nu urmează, în general, un tipar constant. Acestea pot varia de la un consum la altul, pot fi influențate de modul de curățare sau de lotul produsului și sunt rareori însoțite de manifestări severe, precum dificultăți de respirație sau urticarie extinsă. În astfel de situații, testele alergologice sunt, de regulă, negative.
Un exemplu relevant este cel al unei persoane care resimte mâncărimi la nivelul cavității bucale de fiecare dată când consumă mere, indiferent de proveniență. În acest caz, se ridică suspiciunea unei alergii. Dacă însă simptomele apar doar după consumul merelor dintr-un anumit lot și dispar după decojire, este mai probabil să fie vorba despre o reacție la substanțele de la suprafața fructului, nu despre o alergie propriu-zisă.
Din perspectiva momentului de apariție, alergiile alimentare se manifestă, de regulă, rapid - în interval de câteva minute până la maximum două ore de la consum. Reacțiile iritative locale apar imediat sau la scurt timp, iar cele digestive nespecifice pot surveni în decurs de una până la șase ore. În schimb, simptomele apărute la una sau chiar două zile după consum sunt, în majoritatea cazurilor, mai puțin sugestive pentru o alergie alimentară imediată și pot indica alte cauze.”, a mai precizat sursa Digi24.ro
Ce măsuri de prevenție recomandă specialiștii
„Prevenirea reacțiilor alergice alimentare sau a episoadelor de sensibilitate începe cu respectarea unor reguli simple de igienă. Fructele trebuie spălate temeinic sub jet de apă timp de 20-30 de secunde, iar suprafața acestora poate fi frecată cu mâna sau cu o perie specială pentru alimente, pentru a reduce cât mai mult eventualele reziduuri. Atunci când este posibil, se recomandă și decojirea produselor, precum și îndepărtarea frunzelor exterioare în cazul anumitor fructe și legume.
Dacă reacțiile se repetă, este indicată ținerea unui jurnal alimentar în care să fie notate produsele consumate și simptomele apărute. Ulterior, un consult alergologic poate ajuta la identificarea exactă a cauzei și la stabilirea unor măsuri de prevenție adaptate fiecărui pacient.”, potrivit medicului alergolog
Când este recomandat un consult alergologic
„Evaluarea de specialitate devine necesară atunci când apar reacții suspecte după consumul anumitor alimente. Semnalele de alarmă includ episoade repetate de urticarie după ingestia unui anumit fruct, umflarea buzelor sau a limbii, respirația șuierătoare (wheezing), dificultățile respiratorii ori alte reacții sistemice apărute la scurt timp după consum.
În astfel de cazuri, este importantă prezentarea la medicul alergolog pentru stabilirea cauzei simptomelor. În funcție de istoricul pacientului și de manifestările clinice, specialistul poate recomanda teste cutanate și determinarea IgE specifice, investigații care contribuie la confirmarea unei alergii alimentare și la diferențierea acesteia de alte tipuri de reacții.”, a concluzionat sursa Digi24.ro
