Exclusiv Horațiu Moldovan, președintele CNAS, despre cei care au plătit asigurare, dar care nu beneficiază de tratamente: E ca RCA la mașină
Horațiu Moldovan, președintele CNAS, a vorbit, vineri seara, în exclusivitate la Digi24, despre tratamentele de care beneficiază, sau nu, românii care au plătit CASS în timpul activității profesionale și cărora medicii le spun că nu sunt bani de analize. „Cred că cel mai bine se explică prin a compara cu un RCA la mașină” a spus președintele CNAS.
Întrebat de către pacienți care plătesc asigurările medicale și cărora cadrele medicale le spun că nu mai sunt bani pentru anumite analize și trebuie să apeleze la servicii private, președintele CNAS a precizat că unele investigații sunt scumpe, și că acest lucru trebuie comparat cu asigurarea RCA pentru autoturisme.
„Întrebarea aceasta practic are două componente în legătură cu nevoia de a plăti. Eu cred că cel mai bine se explică prin a compara cu un RCA la mașină. În momentul în care folosești mașina trebuie să plătești RCA-ul. În momentul în care ai nevoie de servicii de sănătate trebuie să plătești această contribuție. Desigur, există falsă teză, probabil indusă în opinia publică, într-o parte a opiniei publice, că da, am plătit toată viața, contribuie această teză, dați-mi voie, cu tot respectul, să vă spun că este denaturată, pentru că acea plată pe care a făcut-o persoana aflată în câmpul muncii este CAS, nu CASS, adică contribuția pentru pensie 25% care îți asigură pensia după ce te retragi din activitate. În același timp plătești și acea contribuție de 10% CASS care îți oferă asigurarea de sănătate”, a declarat Horațiu Moldovan.
Dar și dacă se întrerupe contractul de muncă și persoana este la pensie, practic trebuie să beneficieze în continuare de asigurări de sănătate și atunci este absolut logic să existe această asigurare.
„Aș menționa încă o dată principiul solidarității, adică acest principiu înseamnă că plătesc atunci când nu sunt bolnav, sau și atunci când nu sunt bolnav, pentru atunci când mă voi îmbolnăvi. La fel cum plătesc o asigurare pentru locuință, la fel cum plătesc o asigurare CASCO, la fel cum plătesc o asigurare RCA. Iar exemplul puternic vine în momentul de față. Știți, am avut un șoc în momentul în care în primele zile în care am fost numit președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, când colegii de la direcția economică au venit cu documentele în birou pentru a semna tratamentul pentru o persoană - o fiolă 1,2 milioane de euro”, a adăugat acesta.
Nu pot să spun numele, pentru că este este o denumire comercială, dar este un medicament care se folosește în oncologie și sunt multe persoane în România care au nevoie de aceste medicamente. Ele sunt gratuite, oferite în mod gratuit, oferite de statul român. Iar în momentul în care o persoană tânără, în putere, în activitate, se gândește că plătește o anumită sumă, adică 10% CASS pentru sănătate, să se gândească că poate va veni un moment în viață când are nevoie de un payback, să primească înapoi de la statul român, de la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate această sumă ar fi bine, ca să ne ajute Dumnezeu pe toți să nu ajungem în situația aceasta, dar acesta este principiul solidarității”, a precizat acesta.
„Subiectul a fost o temă de discuții pe care am avut-o cu ministrul Sănătății, împreună cu premierul”
„Este ceea ce ne frământă cel mai tare din perspectiva statutului de cetățeni a acestei țări. Deci, inclusiv pe mine mă includ în această situație, mai ales ca pacient, pentru că și eu sunt un pacient la rândul meu, la 46 de ani, deja bolile cronice apar, hipertensiunea de exemplu, ce se întâmplă în această privință? Desigur, ceea ce ați menționat dumneavoastră și ceea ce au menționat telespectatorii care au adresat această întrebare este perfect pertinent și nu voi ocoli acest subiect și nu l-am ocolit acest subiect, și tocmai acesta a fost o temă de discuții pe care am avut-o cu ministrul Sănătății, împreună cu premierul, și nu ne este teamă să abordăm această realitate.
Eu vin din practica medicală, am peste 20 de ani de practică medicală, am lucrat atât în țară, cât și în străinătate și cunosc ceea ce se întâmplă atât în spital, cât și la nivelul cabinetului, atât în medicina preventivă, cât și în medicina curativă. E adevărat, aceste costuri sunt din ce în ce mai mari și ele nu se regăsesc în percepția pacientului vizavi de serviciile pe care le primește, și există și ceea ce ați menționat dumneavoastră, acest trend sau aceste obiceiuri pe care le practică unii dintre colegii noștri de redirecționare a pacienților de la public la privat. Suntem determinați, împreună cu premierul, și îl avem ca partener și pe ministrul Sănătății, pentru ca aceste entități - CNAS și Ministerul Sănătății să lucreze împreună, și împreună cu Guvernul României să punem ordine în ceea ce privește această speță.
Sunt măsuri pe care le luăm, le vom lua și cu care venim în fața Guvernului în zilele următoare, pe care le vom prezenta”, a adăugat președintele CNAS.
„În ceea ce privește cheltuielile de personal avem o situație cel puțin alarmantă”
„Măsuri pe care venim împreună cu Ministerul Sănătății. Vă dau un exemplu foarte locvent, pentru că spuneam că cele mai mari cheltuieli în sănătate, cel puțin, creșterea această masivă s-a datorat a două componente pe zona de cheltuieli, zona de spitale și zona de medicamente. După cum am menționat, și premierul în cursul intervenției de astăzi, în ceea ce privește cheltuielile de personal avem o situație cel puțin alarmantă. Imaginați-vă că toate serviciile medicale efectuate în spitalele din România însumează, sau vor însuma la sfârșitul acestui an 16 miliarde de lei, facturi pe care spitalele le taie către casele județene de asigurări de sănătate pentru internări continue, spitalizări de zi, ambulator de specialitate. De fapt, fără ambulator de specialitate, numai pentru partea de spitalizare.
În plus față de aceste sume de la bugetul de stat, prin alimentarea FNOASS, deci prin alimentarea fondului Casei de Asigurări de Sănătate, vine o sumă care să întregească măririle salariale care s-au produs cel mai mult înainte, începând cu 2018.
S-a produs și se produce în momentul de față o risipă, și aceasta este practic ceea ce am și semnalat atât eu, cât și ministrul Sănătății în discuția pe care am avut-o cu premierul, vă spuneam este vorba despre 17 miliarde suplimentar cu care contribuim din bugetul de stat pentru contribuția salariilor pentru”, a sublianiat Horațiu Moldovan.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
