Poluarea nu înseamnă doar miros neplăcut sau atmosferă apăsătoare, ci declanşează mecanisme biologice complexe care cresc riscul unor afecţiuni grave pulmonare, cardiovasculare şi neuroendocrine, a atras atenţia medicul pneumolog Beatrice Mahler, vineri, cu ocazia Zilei Mondiale a Plămânului (25 septembrie).
„Poluarea nu înseamnă doar un miros neplăcut sau o atmosferă apăsătoare. Ea induce mecanisme biologice complexe care potenţează şi amplifică riscul unor afecţiuni grave: pulmonare, cardiovasculare, neuroendocrine. În multe zone din Capitală, particulele PM2.5, PM10 şi diverse substanţe chimice depăşesc frecvent pragurile maxime admise de legislaţia europeană. Printre aceşti poluanţi, un factor extrem de nociv este hidrogenul sulfurat (H2S)”, a scris Beatrice Mahler vineri, într-un mesaj pe Facebook.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Potrivit medicului, expunerea frecventă la H2S, chiar şi la concentraţii scăzute, are un impact dublu asupra populaţiei: fiziologic şi psihologic. La nivel respirator, este un gaz puternic iritant pentru căile şi mucoasa respiratorie, iar expunerea repetată provoacă lăcrimare, senzaţie de arsură, iritaţii ale gâtului, tuse seacă şi apăsare toracică. La persoanele cu astm, bronşită cronică sau alte afecţiuni pulmonare preexistente, poate declanşa pusee acute prin accentuarea inflamaţiei.
„Efecte sistemice generale: reacţiile organismului depăşesc sfera pulmonară. Durerile de cap, stările de greaţă, ameţeala, oboseala nejustificată şi lipsa poftei de mâncare sunt răspunsuri frecvente la expunerea la mirosuri sulfurate persistente. Impact psihologic şi stres cronic: H2S are un prag olfactiv extrem de scăzut, putând fi detectat de la valori de doar 1-5 ľg/m2. Populaţia expusă constant la mirosul caracteristic de 'ouă stricate' are afectată calitatea vieţii. Prezenţa lui continuă, mai ales în timpul nopţii, împiedică odihna, provoacă tulburări de somn, anxietate, iritabilitate şi un stres cronic secundar care ajunge să suprasolicite sistemul cardiovascular”, a explicat Beatrice Mahler.
În opinia sa, până la aplicarea soluţiilor este nevoie de informare corectă şi de implicare reală din partea tuturor, dar mai ales a autorităţilor responsabile de protecţia sănătăţii publice.
Editor : B.P.
