Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a propus un pact pe sănătate și a arătat că principalele probleme ale sistemului de sănătate care au ieşit la iveală în perioada pandemiei de coronavirus sunt politizarea, managementul și legislaţia, potrivit Agerpres.
„Cea mai mare problemă pe care o văd eu în acest moment o reprezintă politizarea sistemului. Trebuie să ne gândim la un pact pe sănătate, avem nevoie de profesionişti. Dacă în acest moment nu îi avem sau nu îi găsim noi, trebuie să îi găsim împreună. Peticim în acest moment cu diverse propuneri, peticim cu diverse experienţe, cu exemple de bună practică, dar cred că nu e de ajuns”, a spus ministrul.
El dat exemplul direcțiilor de sănătate publică.
„Acolo unde a fost anchetă epidemiologică slabă, a plecat de la un DSP slab, care la un moment dat a fost populat de unii care nu aveau alte locuri de muncă - nefiind atractiv - dar în acelaşi timp fiind văduvit de nişte atribuţii. Suntem într-un context în care un DSP nu putea evalua - chiar dacă avea doi oameni într-un consiliu de administraţie - un management al spitalelor. Un management trecut la autorităţile locale, autorităţi locale care poate foloseau sau îşi întorceau ochii spre acest spital doar strict electoral, la nivelul alegerilor sau campaniilor”, a spus Tătaru.
El a dezaprobat şi strategia managerilor de spital, care au avut o abordare strict economică, „fără a pune pacientul în centrul sistemului sau fără a pune corpul medical ca parte în activitatea desfăşurată în management”, și că acest lucru a dus în timp la „căderea managerială şi materială”.
„Cred că pe viitor trebuie să gândim toţi - oameni din sănătate, societatea civilă - ce vrem de la medicina românească şi care este făgaşul ei normal. Rămâne o perioadă pentru fiecare - public, privat, producător de medicamente, farmacist, asociaţii profesionale, de pacienţi - să regândim, să redimensionăm o lege a reformei în sănătate”, a spus ministrul în cadrul dezbaterii online „Resetarea sistemului de sănătate: de la experienţa din criza COVID, la reformă şi modernizare”, organizată de CursDeGuvernare.ro cu sprijinul ARPIM.
O altă deficienţă identificată de ministru este „inexistenţa unei politici investiţionale coerente”.
„Gândiţi-vă că investiţiile s-au făcut după cum doreşte cineva într-un anumit moment, când are o anumită forţă şi dirijează o investiţie într-un anumit loc. Dacă am reuşit să contractăm construcţia celor trei spitale regionale, trebuie gândit pe o politică sanitară, în funcţie de necesităţi şi dezvoltarea sau refacerea altor spitale judeţene, în funcţie de zonă, de adresabilitate, de activitatea medicală din zona respectivă. Suntem într-un moment în care deciziile ar trebuie să meargă pe termen lung - nu doar decizii de etapă”, a spus Tătaru.
El a adăugat că la nivelul Ministerului Sănătăţii urmează „o perioadă destul de grea” în care se vor lua o serie de măsuri, „modificând nişte direcţii, comasând alte direcţii, regăsind nişte atribuţii, tocmai pentru a redirecţiona ministerul ca şi management de forţe”.
Ministrul a pledat şi pentru o schimbare a politicii medicamentului.
„Am putut vedea în această perioadă o instabilitate când vorbeam de clawback, o descurajare a investiţiilor româneşti sau a producătorilor de pe piaţa românească, o îngreunare a tot ce înseamnă autorizări. Gândiţi-vă că politica de preţuri nu a mai fost schimbată demult, sunt cereri atât de pe piaţă, sunt cereri atât ale producătorilor, sunt cereri atât ale pacienţilor. În acest moment lucrăm la cele trei liste: pentru inovative, pentru generice, pentru cele produse în ţară. Trebuie să aplicăm printr-un ordin de ministru legislaţia tocmai pentru acest clawback. Sunt politici care trebuie regândite”, a spus ministrul.
