Între 1 februarie 2024 și 31 ianuarie 2025, numărul total de persoane diagnosticate cu rujeolă a fost de 32.265, la nivelul UE, dintre care 27.568 proveneau din România, arată organizația Salvați Copiii, care citează datele Centrului European pentru Controlul Bolilor. A doua țară din top este la mare distanță - Italia, cu 1.097 cazuri.
În perioada 1 ianuarie 2023 - 31 decembrie 2025, în România au fost confirmate în total 35.736 de cazuri de rujeolă, din care 27.720 la copii sub 15 ani și 3.188 la adolescenți între 15 și 19 ani. În același interval, s-au înregistrat 30 de decese cauzate de rujeolă, potrivit INSP „Situația rujeolei în România la data de 31.12 .2025”, arată un comunicat al organizației Salvați Copiii.
Într-un singur județ acoperirea vaccinală a fost de peste 70%, în 14 județe acoperirea vaccinală s-a situat între 50,6% și 67,4%, în 24 de județe acoperirea vaccinală s-a situat între 31,3% și 49,7%, în trei județe acoperirea vaccinală a fost sub 30%. Valoarea minimă (23,7%) a fost raportată în județul Argeș, iar cea maximă (73,8%) a fost atinsă în județul Bihor, potrivit INSP.
Toate valorile sunt sub ținta de 95% recomandată de OMS. Conform concluziilor celei de-a 14-a reuniuni a Comisiei Regionale de Verificare a Eliminării Rujeolei și Rubeolei (RVC, septembrie 2025)2, România se numără printre cele 13 țări din Regiunea Europeană OMS cu transmitere endemică a rujeolei, ceea ce înseamnă că boala circulă continuu în populație, fără întrerupere.
Acoperirea vaccinală națională arată următoarea situație a vaccinărilor:
- BCG: 93,5%
- Hep B (3 doze): 55,0%
- DTPa - împotriva difteriei, tetanosului și pertussis acelular - (3 doze): 55,0%
- VPI - Vaccinul polio inactivat (3 doze): 55,0%
- Hib (3 doze): 55,0%
- Pneumococic (3 doze): 54,0%
- ROR (1 doză): 47,4%.
Potrivit sursei citate, există o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la 5 ani.
Astfel, potrivit celor mai recente date, pentru prima doză, acceptarea este de 47,4%, în timp ce pentru doza a doua, procentul scade și la 20%, în unele comunități. Principalele cauze țin de carențele informaționale, de dezinformarea din social media, precum și de bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale și lipsa transportului, cum arată datele studiului „Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România. Un studiu calitativ privind perspectivele asistenților medicali comunitari și ale medicilor de familie”, al Salvați Copiii.
Editor : A.C.
