Obezitatea apărută înainte de 30 de ani crește cu 70% riscul de deces prematur (studiu)

Data publicării:
obezitate
Foto: Getty Images

Perioada din viaţă în care o persoană ia în greutate poate avea un impact important asupra sănătăţii pe termen lung. Nu doar excesul ponderal contează, ci şi vârsta la care apare creşterea în greutate, potrivit unui studiu de amploare care a urmărit evoluţia greutăţii de-a lungul vieţii adulte.

Creşterea în greutate în perioada tinereţii este asociată cu un risc mai mare de deces, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Lund din Suedia şi publicat recent în revista eClinicalMedicine.

Participanţii care au dezvoltat obezitate între 17 şi 29 de ani au avut un risc cu aproximativ 70% mai mare de a muri din orice cauză în perioada de urmărire, comparativ cu cei care nu au devenit obezi până la vârsta de 60 de ani, mai scrie News.ro.

Studiul a inclus date de la peste 600.000 de persoane şi a fost conceput pentru a urmări evoluţia greutăţii în timp. Au fost incluşi doar participanţii care aveau cel puţin trei măsurători ale greutăţii între 17 şi 60 de ani. Obezitatea a fost definită ca momentul în care indicele de masă corporală (IMC) a atins sau a depăşit valoarea de 30.

Citește și: Un român din patru suferă de obezitate. Legătura dintre grăsimea abdominală și sănătate. Când devine aceasta periculoasă

De ce ar fi mai periculoasă obezitatea apărută devreme

Cercetătorii precizează că studiul nu demonstrează faptul că luarea în greutate la vârste tinere este cauza directă a deceselor, dar subliniază că obezitatea este asociată cu numeroase probleme de sănătate.

Cea mai constantă observaţie a fost aceea că persoanele care iau în greutate mai devreme au un risc mai mare de deces prematur decât cele care acumulează mai puţine kilograme.

O posibilă explicaţie este durata mai lungă de expunere a organismului la efectele excesului ponderal. Persoanele care devin obeze la vârste mai mici trăiesc mai mulţi ani cu acest stres biologic, ceea ce poate creşte uzura organismului.

Analiza a inclus mortalitatea generală şi decesele asociate unor afecţiuni legate de obezitate, precum bolile cardiovasculare, anumite tipuri de cancer şi diabetul zaharat de tip 2. Dintre acestea, bolile cardiovasculare, inclusiv infarctul şi accidentul vascular cerebral (AVC), au avut cea mai mare contribuţie la riscul crescut de deces.

Rezultatele arată că numărul de ani trăiţi cu obezitate contează mai mult decât creşterea în greutate la vârste înaintate, în determinarea riscului de deces.

Expunerea prelungită la rezistenţă la insulină, inflamaţia şi o tendinţă crescută de coagulare a sângelui, asociate cu substanţele eliberate de ţesutul adipos, ar putea contribui la aceste riscuri.

Citește și: Obiceiul alimentar care poate creşte eficienţa pierderii în greutate. Studiul care spulberă un mit

Diferenţe între femei şi bărbaţi

Studiul a identificat şi diferenţe între sexe. În cazul femeilor, riscul de deces prematur prin cancer asociat obezităţii a fost similar, indiferent de momentul apariţiei creşterii în greutate. Acest rezultat sugerează existenţa unor alţi factori implicaţi, posibil legaţi de modificările hormonale din menopauză.

Printre limitările studiului se numără faptul că datele nu au inclus informaţii despre dietă şi activitate fizică, factori care pot influenţa atât greutatea, cât şi riscul de deces. Autorii menţionează că studii viitoare ar putea analiza aceste aspecte, precum şi distribuţia grăsimii corporale sau diferenţa dintre masa grasă şi cea musculară.

Chiar şi în aceste condiţii, dimensiunea mare a eşantionului şi urmărirea pe termen lung oferă rezultate relevante pentru sănătatea publică. Autorii subliniază că prevenirea obezităţii ar trebui să înceapă cât mai devreme în viaţă.

Pentru a ilustra diferenţa de risc, cercetătorii arată că, în perioada de urmărire, au murit 10 din 1.000 de persoane fără obezitate precoce, comparativ cu aproximativ 17 din 1.000 dintre cei care au dezvoltat obezitate la vârste tinere.

Autorii subliniază însă că aceste estimări pot varia în funcţie de variabilele incluse în analiză şi de precizia măsurătorilor, iar interpretarea rezultatelor ar trebui să se concentreze în principal pe asocierea dintre creşterea în greutate la vârste tinere şi un risc mai mare de deces.

Citește și: Care sunt cel cele mai nocive cinci alimente pentru sănătatea inimii

Editor : Ana Petrescu

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Ce avere are Călin Popescu-Tăriceanu. Afacerile care l-au îmbogăţit pe fostul premier
Digi FM
Reacție surprinzătoare la apariția lui Ilie Bolojan, de mână cu iubita, în Oradea, după pierderea puterii. Au...
Descarcă aplicația Digi FM
Pro FM
Când este Eurovision 2026. Alexandra Căpitănescu evoluează în a două semifinală
Film Now
Alejandra Silva, imagini rare cu copiii și mesaj emoționant de Ziua Mamei: „Femeile țin lumea unită în moduri...
Adevarul
Trenul „Leon” fabricat la Electroputere Pașcani va transporta astronauți și experți aerospațiali, la 45 de...
Newsweek
Ce trebuie să facă pensionarii ca să primească înapoi CASS plătite la pensie? Greșeala care îi lasă fără bani
Digi FM
Orașul din România în care oamenii ar putea plăti doar 1 leu pe zi pentru transportul public. Când ar urma să...
Descarcă aplicația Digi FM
Digi World
5 obiceiuri de dimineață la care un neurolog a renunțat. Cum îți sabotezi creierul fără să-ți dai seama
Digi Animal World
Trei motive pentru care câinele vrea să doarmă în patul tău. Nu este vorba doar de confort
Film Now
"M-a pus în pat lângă acest bărbat foarte cunoscut, care era dezbrăcat". Actrița care a trăit un episod...
UTV
Câți bani au lăsat invitații la nunta Andreei Bălan cu Victor Cornea. La eveniment au participat 250 de...