O șesime din infecțiile bacteriene confirmate sunt rezistente la antibiotice, iar rata rezistenței la medicamente crește rapid, reprezentând o amenințare tot mai mare pentru sănătatea publică.
În cinci ani — între 2018 și 2023 — rezistența la antibiotice a crescut în peste 40% din antibioticele monitorizate, cu o creștere medie anuală de 5% până la 15%, potrivit raportului Organizației Mondiale a Sănătății, publicat luni, scrie Politico.
Raportul global de supraveghere a rezistenței la antibiotice a urmărit 22 de antibiotice cheie utilizate pentru tratarea infecțiilor cauzate de cei mai comuni opt agenți patogeni bacterieni, inclusiv infecțiile tractului urinar și gonoreea.
Rezistența la antimicrobiene (AMR) este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice din secolul XXI și ar putea îngreuna tratarea infecțiilor cotidiene, potrivit OMS. Aceasta este cauzată în principal de utilizarea excesivă și abuzivă a medicamentelor, care permite agenților patogeni să devină rezistenți, și este alimentată de condițiile sanitare precare și lipsa apei curate. AMR bacteriană a ucis 1,27 milioane de persoane în 2019 și a contribuit la alte 4,95 milioane de decese în acel an.
„Rezistența la antimicrobiene depășește progresele medicinei moderne, amenințând sănătatea familiilor din întreaga lume”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Pe măsură ce țările își consolidează sistemele de supraveghere a AMR, trebuie să utilizăm antibioticele în mod responsabil și să ne asigurăm că toată lumea are acces la medicamentele potrivite, la diagnostice de calitate garantată și la vaccinuri”, a adăugat el.
Nivelul mediu al rezistenței la antibiotice în Europa a fost de 10,2%, a doua cea mai scăzută rată dintre toate regiunile și sub media globală de 17,2%.
Cele mai mari amenințări
Cea mai mare amenințare provine de la bacteriile gram-negative, care includ E. coli și K. pneumoniae și se numără printre cele mai grave infecții bacteriene. Raportul a constatat că peste 40% din E. coli și 55% din K. pneumoniae la nivel global sunt rezistente la tratamentul de primă alegere.
Alte motive de îngrijorare includ bacteria care provoacă gonoreea, care a dezvoltat rezistență la toate medicamentele disponibile pentru tratamentul de primă linie. Un medicament, ciprofloxacina, nu mai este adecvat din cauza rezistenței răspândite, în timp ce un altul, azitromicina, a fost eliminat din terapia de rutină. Rezistența la azitromicină este cea mai mare în regiunea europeană, ajungând la aproape 26%.
Pe măsură ce bacteriile devin rezistente la antibioticele de primă linie, medicii trebuie să se bazeze din ce în ce mai mult pe tratamente de ultimă instanță, care sunt mai scumpe și mai greu accesibile, în special în țările cu venituri mici și medii.
Dezvoltarea de noi antibiotice a încetinit până la oprire din cauza lipsei unei piețe profitabile și a stimulentelor pentru companiile private să investească în acestea. Comisia Europeană a propus un „voucher” de exclusivitate pentru a stimula companiile care dezvoltă noi antibiotice, ca parte a pachetului său farmaceutic. Parlamentul European dorește, de asemenea, să introducă recompense pentru intrarea pe piață a medicamentelor noi și un model de plată prin abonament la nivelul UE — propuneri care sunt în prezent în dezbatere pentru a actualiza normele farmaceutice ale UE.
Alte modele, precum Parteneriatul global pentru cercetarea și dezvoltarea antibioticelor, urmăresc să dezvolte noi antibiotice pe bază non-profit.
Editor : Sebastian Eduard
