OMS efectuează teste clinice pentru 20 de vaccinuri anti-COVID, iar șansele sunt ca la mijlocul anului 2021 să poată fi distribuit cel puțin unul, potrivit coordonatoarei ştiinţifice a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Soumya Swaminathan. Aceasta spune, într-un interviu pentru dpa, că cercetările pentru descifrarea genomului coronavirusului au început în ianuarie, iar în şapte luni s-au făcut mari progrese, potrivit Agerpres.
Soumya Swaminathan a precizat că în prezent OMS are peste 20 de vaccinuri în faza de studii clinice şi că riscul este mic să eşueze chiar toate. Aşadar, un vaccin ar putea fi disponibil la începutul anului viitor, după care urmează producţia pe scară largă, deci există speranţa că ar putea fi distribuit la jumătatea lui 2021. Presupunând că fiecare din cele 20 de vaccinuri candidate are şanse de 10% să fie corespunzător, ar însemna că am putea avea unul sau două vaccinuri, poate chiar mai multe.
Progresele sunt cele mai rapide înregistrate până acum în domeniu, faţă de orice altă boală din trecut. De la publicarea în ianuarie a secvenţei ARN-ului virusului şi până la prima testare a unui vaccin, în martie, au trecut doar trei luni - un succes fără precedent, susţine Swaminathan. Este posibil ca testele pe scară largă privind eficienţa - aşa-numita fază a treia - să se încheie în mai puţin de un an de la începutul cercetărilor pentru obţinerea vaccinului. Încheierea acestei faze nu înseamnă neapărat că vaccinul este eficient, sigur şi gata de utilizare.
OMS efectuează teste pentru un număr cât mai mare de vaccinuri, pentru a crește șansele de a găsi unul adecvat. Nivelurile de interes şi de investiţii sunt ridicate, dar există anumite criterii. Nu este suficient ca vaccinul să protejeze doar 20-30% din pacienţi, deoarece asta nu va asigura încheierea pandemiei; este nevoie de o protecţie de 70%, în condiţii de siguranţă.
Referitor la studiile care arată scăderea rapidă a nivelului anticorpilor după infectare, Swaminathan spune că nu sunt îngrijorătoare, dar sunt urmărite cu atenţie. Încă se mai descoperă noutăţi despre tipurile de imunitate la virus. Există şi cercetări care sugerează că reacţia imunitară mediată de celule poate fi semnificativă. Se dezvoltă şi unele celule de memorie, care se pot reactiva la o nouă expunere a organismului la virus şi pot declanşa o nouă reacţie imunitară. Din experienţă se ştie că majoritatea oamenilor dezvoltă imunitate la infecţiile naturale, adică produc anticorpi. De aceea, există speranțe că un vaccin ar putea da acelaşi rezultat.
Conform coordonatoarei ştiinţifice a OMS, nu se cunoaşte niciun caz de reinfectare cu coronavirus.
Redactor: Alexandru Costea
