Pacient în România | Boli tratate cu igrasie

Data actualizării: Data publicării:
spital3

Spitale dărâmate, lipsă de personal, lipsă de aparatură sau aparatură împrumutată de la alte spitale! Sunt condiţiile în care sunt trataţi pacienţii cu afecţiuni pneumologice, în condiţiile în care România este pe primul loc în Europa la numărul cazurilor de tuberculoză. Mai mult decât atât, saloanele sunt pline de igrasie. 

Aşa arată spitalele de pneumologie din sistemul public. Te lasă fără aer. Sunt 30, dar niciunul nu arată la standarde europene. Spitalul de Pneumoftiziologie din Iași tratează afecțiuni pulmonare din toată zona Moldovei. Are 4 secții, o clinică de chirurgie toracică, singura din Moldova și o clinică de ATI.

Bogdan Moldoveanu, șef secție Spitalul Pașcanu: Din păcate condițiile de igienă, ne străduim să le păstrăm la un standard din păcate clădirea arată foarte rău pentru că nu a mai fost renovată decât pe bucăți, parțial prin forțe proprii s-au mai realizat niște mici reparații, dar capital niciodată de la înființarea ei. Băile sunt tot la fel, aceleași țevi stricate, aceleași WC-uri, orice am face dacă punem wc -uri noi pe aceleași țevi, trebuie schimbate toate țevile, dacă vă uitaţi o să vedeţi igrasia îmbibată în perete. Oricât am încerca, trebuie schimbat cu totul.

Pacient: Cearșafurile spui că sunt strecurători de zer la stână. Paturile nu sunt funcționale, ar trebui să se ridice după înălțime. Fiecare pat e dintr-o epocă am putea spune. Nici unul nu e la fel cu celălalt.

Pacient: Ar trebui să facă baie pentru femei separat, pentru bărbați separat. Trebuie să aștepți la ușă să iasă femeile, duşurile sunt comune.

Nu doar clădirile vechi sunt problema, ci şi lipsa de personal. La Institutul Marius Nasta din Capitală este un deficit de medici de 30%. Conducerea spitalului recunoaşte că situaţia este una critică.

Beatrice Mahler, manager Marius Nasta: Apare sindromul burn out, la cei care există, este greu de muncit şi de a... poate de aici şi nemuţumirea pacienţilor. Ei au nevoie de atenţie, de o vorbă bună, timp petrecut cu ei, iar în momentul în care medicul are foarte mult de lucru e un pic dificil de a oferi acel timp de care are nevoie pacientul.

Discuție reporter-asistentă pneumoftiziologie Victor Babeș
Asistentă: 12 asistente la 75 de paturi pe 3 schimburi.
Reporter: Câți pacienți are o asistentă?
Asistentă: Depinde. Pe tura de noapte are 36 o asistentă. O infirmieră are 75, pentru că lucrează pe 2 nivele, iar pe tura de după-masă are 18.

Medicii specialişti din Timișoara tratează de două ori mai mulți pacienți decât prevăd normele. Este un lanţ al slăbiciunilor, iar veriga cea mai slabă este pacientul.

Prof. Dr. Voicu Mircea Tudorache, șef secție Pneumologie II: Ca să văd ca și medic să spunem, în mod normal, netensionat și văzut de calitate, am nevoie să văd pe zi maxim 20 de pacienți. Maxim. În mod normal e 10, 12. Pot să văd 30. Și atunci calitatea muncii este cum este, bolnavii sunt îngrijiți așa cum sunt îngrijiți. Haosul crește, tensiunea crește și așa mai departe.

Mirela Poroșnicu, medic specialist ATI: Funcționăm în regim de avarie inclusiv în sala operatorie, în blocul operator. Am împrumutat un aparat de anestezie din altă parte și cu ăla funcționăm. Nu știm cât ne va mai fi permis să îl ținem. Copii putem primi în momentul de față critic, unul singur. Pentru că doar un singur ventilator avem pentru a asigura funcțiile vitale.

Nicoleta Barbura, medic specialist ATI: Neputință. Neputință. Noi încercând să facem tot ce se poate pentru pacient și fiind limitați de mijloacele materiale.

Florin Mihălțan, medic primar pneumolog: Pacientul acest lucru îl suportă ca influenţă prin creşterea duratei de aşteptare, prin prelungirea spitalizărilor şi printr-un număr mai mare de servicii pe care trebuie să îl acceseze pe un timp mai îndelungat. Sunt ivestigaţii pe care noi le putem face în 3, 4 zile, dar din cauza numărului mare de pacienţi şi numărului mic de servicii pe zi pe care îl putem asigura, se poate prelungi cu 3, 4 zile până la o săptămână acest număr de investigaţii, pentru ca pacientul să poată ajunge la un diagnostic.

În aceste condiţii îşi tratează România pacienţii cu boli respiratorii. Suntem pe primul loc în Europa în privinţa cazurilor de tuberculoză. În urmă cu doi ani erau peste 13 mii.

Sorina Pintea, ministrul Sănătății: Problema spitalelor de pneumoftiziologie este una cunoscută, secţiile care tratează pacienţi cu tuberculoză nu au fost modernizate decât parţial, dar împreună cu cei care condus destinele vis a vis de această boală vom lua nişte decizii, zic eu, foarte importante pentru viitorul pacienţilor cu tuberculoză din România, pornind de la legea tuberculozei care este în parlament şi continuând cu restructurarea numărului de paturi alocate pacienţilor cu TBC, astfel încât să intrăm şi noi în rândul ţărilor europene care tratează bolnavii de TBC în mediul lor mai mult.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri