Criza de sânge din spitalele româneşti. Donator: În 10 ani, o singură persoană am reușit să conving
Criza de sânge din spitalele româneşti pare fără rezolvare. Un bebeluș poate fi salvat cu 3 lingurițe de sânge, iar o punga de sânge poate fi suficientă pentru trei adulţi. Atunci când ea ajunge în sala de operaţii. Numărul donatorilor este, însă, din ce în ce mai mic. Urmează un nou reportaj din campania Pacient în România, realizat de Carla Tănasie.
„Am o familie frumoasă, nu vreau să o pierd. Mă rog la Dumnezeu pentru lumea care este de acord să doneze și pentru mine.”
Silviu Chivu, donator: „Sincer, în 10 ani, o singură persoană am reușit să conving, care a fost cu mine și a donat.”
Corina Posea, medic hematolog, Centrul de Tranfuzii București: Unitățile de sânge total pe care donatorii l-au donat sunt aduse în laboratorul de procesare.
Medic: Iată donarea de sânge prin afereza din care de la un donator luăm trombocite ca și când s-ar recolta 6 donatori.
Medic: În acest moment, nacelele se încarcă în centrifugă și urmează procesul de centrifugare, prin care elementele componente ale sângelui se separă în 3 straturi. După ce se obțin componentele sanguine, ele ajung în laboratoarele de validare, acolo unde sunt primite rezultatele de la laboratoarele de analize.
Doina Gosa, Transfuzii București: Recoltăm în jur de 200-250 de pungi pe zi, dar e insuficient. Aproape în fiecare zi trimitem mașinile noastre la centrele din jur și luăm sânge de la ele.
Mihai Feier, șofer camionetă de transport: Dacă nu găsim ce ne trebuie la centrele din jurul Bucureștiului, mergem în aproape toată țara.
Centrul de Transfuzii din Bucuresti aprovizioneaza anual 60 de spitale cu 190.000 de componente sanguine.
Doina Gosa, Transfuzii București: Și chiar cu ajutorul centrelor limitrofe tot avem dificultăți, după cum se știe. Practic noi, ca să putem să asigurăm confortabil spitalele, ar trebui să recoltăm dublu.
Dublă este și suferința pacienților care au nevoie de sânge. Speranța le este menținută de medici, care suferă și ei alături de pacienți. În fața unei crize de sânge sunt dezarmați, indiferent de aparatura performantă pe care o au.
Ioana Uţică, pacient: Sunt aici de o săptămână și aștept de vreo câteva zile, iar familia mea a sunat, a căutat și acum aștept. Rog pe toată lumea care vrea să facă un bine la o familie care vrea să fie unită, dacă sunt de acord să mă ajute și pe mine, să doneze sânge cu grupa pe care o am eu A2. Mi-ar da o viață, mi-ar da o șansă pentru copiii mei, pentru nepoții mei, am o familie frumoasă, nu vreau să o pierd. Familia a umblat, a căutat, a sunat, a făcut, dar nu a reușit deocamdată, nu are nimeni sângele meu. E o așteptare grea. Nu știu cum să vă spun, dar așa simte persoana mea, persoana mea simte că mi s-a terminat firul. Îmi e greu, e o așteptare grea și mă rog la Dumnezeu pentru lumea care vrea să doneze și pentru mine. Mi s-a zis alaltă seară sau aseară că deocamdată nu au găsit grupa mea de sânge... M-au dat peste cap, pur și simpu m-au dat peste cap. Am zis, na... cum o vrea Dumnezeu, dacă vrea Dumnezeu și o minune pentru mine îi mulțumesc.
Ioana Uțică are 48 de ani. În urmă cu 3 ani a descoperit că are ciroză hepatică și acum viața ei este la mâna donatorilor. Are nevoie de sânge grupa A2, cu rh negativ.
Laura Iliescu, medic primar medicină internă: E o pacientă cu o afecțiune hepatică, descoperită destul de târziu, în stadiul de ciroză, din păcate. Va urma un tratament chimioterapic specific pentru această boală, însă trebuie să îndeplinească anumite condiții, un anumit nivel al hemoglobinei, pentru că altfel nu poate tolera tratamentul. Nu poate face tratamentul și se poate pierde timp prețios ținând cont că până acum procedurile de chemoembolizare s-au făcut la intervale regulate după un protocol bine stabilit, în momentul în care se întârzie aplicarea unei chimioterapii pe care și-o permite dumneai ca organism vorbind, starea dumneaei actuală, vă dați seama că se va degrada dacă nu vom ajunge la anumiți parametri. Ca dumneai sunt mulți pacienți.
Un exemplu este Florentina. Are 6 ani și am găsit-o la Codlea, alături de mama ei. Tocmai fusese externată dintr-un spital din Capitală, pentru că nu era sânge. Era programată la operație, dar a fost amânată.
Mara Gyrko, mama Florentinei: Mulţi pacienţi rămân aşa fără sânge, mulţi copii, mulţi. Mamele plâng din cauză că nu este sânge pentru copii. Sindrom Down, probleme cu inima, operaţie pe cord deschis şi nu are sânge pentru operaţie.
-Acum aţi fost cu ea în spital?
-Da, acum am ieşit.
-La operaţie?
-Da, duminică ne-am internat şi azi am ieşit că au zis că nu au sânge şi nu avem pentru ce sta.
-Trebuia să o opereze la inimă?
-Da, musai era că şi anul trecut în iunie, tot nu aveau.
-Cum aţi primit vestea că spitalul nu are sânge şi amână operaţia?
-Cum să nu mă supăr, era să urlu, m-am dus după doctor. Când l-am întrebat pe medic ce s-ar putea întâmpla cu copilul, atunci i-a pus mâna aşa, s-a uitat în ochii lui şi apoi a zis: să nu îl trimiţi la grădiniţă, ca să nu facă efort. În orice minut şi orice secundă poate să moară... Pe ea numai Dumnezeu o ţine şi pastilele alea..
Nu toți pacienții pot să aștepte până când se găsește cantitatea de sânge necesară. Un tânăr de 28 de ani din Dolj a murit in urma cu 2 luni. Boala lui s-a agravat din cauza lipsei trombocitelor care nu au fost aduse la timp și asta i-a scurtat viața, în ciuda eforturilor făcute de familie
Lucian Marinescu, tatăl: Ne-am mobilizat cu rudele, cu cunoştinţele, cu tot ce am avut. S-a dat puțin și de la spital, de la Centrul de Transfuzii de acolo, dar ni s-a spus să găsim prieteni, rude, cunoştinţe, apropiaţi. Ne-a solicitat să aducem sânge pentru că este criză.
O pungă de sânge donată poate ajuta 3 vieţi. Din păcate, România este pe ultimul loc din Europa la donarea de sânge. Numai 2 % din populația României alege să ajute pacienţii acolo unde o ultimă şansă la supravieţuire este o transfuzie.
Laura Iliescu, medic: Sunt cazuri la care intervenția chirurgicală ar salva o viață și nu se face din lipsă de sânge și nu numai. Sunt mulți pacienți hepatici pe secție care au hemoragii digestive și, gândiți-vă că dintr-o hemoragie digestivă, dacă nu avem sânge grupul respectiv, poate apărea decesul rapid, nu putem face nimic până când bolnavul nu devine stabil, adică ajunge la o hemoglobină normală ca să poată tolera orice intervenție chirurgicală sau nechirugicală și nu putem să înlocuim sângele cu ser sau alte lucruri la nesfârșit, este imposibil acest lucru. Noi căutăm să le menținem tensiunea cu alte soluții, dar pentru o procedură terapeutică corectă este necesară obligatoriu corectarea anemiei. Orice pacient care e în stare de urgență, necesită sânge și fără sânge acel pacient poate fi pierdut. M-a marcat, de aceea vă spun, e o luptă continuă, acolo nu mai e vorba de zile, de săptămâni, o lună, acolo e vorba de minute.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
