Sari la conținut

Pacient în România | Ce soluții sunt în cazul violențelor între medici și pacienți

Sistemul medical românesc are pusă o etichetă pe care greu o va putea da jos. O etichetă rezultată din comportamentul inadecvat al unor medici sau asistente, cu pacienții. În spitalele din România s-a ajuns ca medicul să se ia la bătaie cu pacientul, să îi vorbească urât sau pur și simplu să îl lase aștepe pe holurile spitalului, întins pe jos. Sunt cazuri care nu se întâmplă în fiecare zi, dar care au un impact atât de mare, încât imaginea sistemului de sănătatea s-a deteriorat, chiar dacă sunt şi mulţi medici care fac această meserie din suflet. S-a ajuns în această situație pentru că pacienții au început să își cunoască drepturile și nu mai acceptă să fie umiliți. Practic, asistăm la o revoltă a pacienților, care cer respect. Se folosesc de tehnologia modernă și fac public orice comportament nelalocul lui, în speranța că medicii și asistenții vor înțelege că au ajuns în fața lor pentru că au o problemă.

„Te duci la spital ca să te trateze, în niciun caz nu te gândeşti că o să te lovească mai ales un medic. Nu văd normal să existe un astfel de medic în anul 2018, care să facă legea cu limbajul şi cu pumnul”, spune Alexandru Bucur, nepotul unei paciente.

În România, din 2006, au fost anchetați peste 2000 de medici și asistenți. La Pucioasa, în Dâmbovița, la începutul acestui an, un medic chirurg a vrut să le bată pe rudele unei paciente în vârstă.

- Pleacă, mă, că n-ai voie să mă filmezi.

„Domnul doctor i-a vorbit foarte urât soţiei mele: 'Pleacă, fă femeie că şi copilul tău iasă la fel de handicapat, exact ca bunică-ta' şi de aici m-a sunat soţia, a început să plângă. Am încercat să aflu numele pentru că voiam să-i fac o plângere la managerul spitalului. (Şi nu v-a spus nimeni?) Nu mi-au spus. (...) Am început să-l filmez. Nu a vrut să-mi spună (numele, n.r.) şi când m-a văzut că-l filmez s-a năpustit asupra mea. M-a lovit cu pumnii. În clipa ceea, când se năpustise asupra mea, a întins piciorul să o lovească pe soţia mea, fiind şi însărcinată în luna a şaptea în acel moment”, mai spune Alexandru Bucur, nepotul pacientei.

Acum, după două luni, acuzat de Alexandru Bucur, medicul este cercetat de Colegiul Medicilor și de Poliție. Deși e cunoscut în oraș pentru comportamentul nepotrivit și ieșirile nervoase, nimeni nu i-a interzis să mai lucreze acolo.

„Domnul medic mai are puțin până la pensie și una dintre probleme se va rezolva natural legată de prezența dânsului în spital, însă rămâne o întrebare. Cu ce vom funcționa mai departe într-un moment în care nu prea găsești cadre medicale, te faci frate cu dracul până treci puntea, cam asta probabil că s-a întâmplat și aici la spital”, declară Constantin Ana, primar în Pucioasa.

Un alt spital, un alt medic, o altă ieșire nervoasă. La Băicoi, în Prahova, o doctoriță de la primiri urgențe îi rupe în față nepoatei unei pacientei, documentele medicale, după ce femeia fusese plimbată între două spitale.

Din păcate am dat peste doamna doctor, care s-a comportat cum ați văzut și dvs., eu nu am nicio obiecţie la spitalul Băicoi. Pur şi simplu mi-a aruncat foaia în faţă şi mi-a zis că pot să plec acasă”, povestește Mihaela Vieru, nepoata pacientei.

Femeia este cercetată și ea, dar profesează în continuare într-un alt spital.

„Avem şi situaţii de răzbunare, chiar avem situaţii de violenţă, asupra pacientului din partea medicului. Vina într-adevăr este şi partea administrativă. Nu prea sunt sancţiuni administrative”, spune Vasile Barbu, președinte Asociația Pacienților.

Astfel de comportamente sunt sancționate cu avertismente sau tăieri de salariu. În fiecare an, la asociațiile profesionale ajung 2000 de plângeri.

Axistă o creştere alarmantă a numărului de cazuri care există tensiune între medic şi pacient, în care există chiar cazuri de violenţă verbală şi fizică, in care există încălcarea jurământului din partea medicului pentru că vede un pacient care nu este umil şi atunci refuză să-i acorde asistenţă medicală. Nici măcar 5% nu li se face dreptate. Lipsa de comunicare între pacient şi medic face ca actul medical să nu mai fie de calitate, pacientul are nevoie de comunicare pentru că sunt situaţii în care, şi nu puţine, în care pacientul chiar intră în depresie. Crede că dacă medicul nu comunică, crede că boala lui e prea gravă, că nu mai are şanse, că poate să moară”, adaugă Vasile Barbu, președinte Asociația Pacienților.

Medicul este, pentru mulți pacienți, singurul om care le mai poate da o șansă la viață. Se uită la el ca la divinitate, iar șocul cel mare apare când medicul sau asistenta le întorc spatele și le vorbește foarte urât. Sunt motive pentru care un pacient poate ajunge în depresie.

„El, pacientul are nevoie de mult mai mult. Un tehnician ar putea să-i pună un stent, dar restul ce are nevoie pacientul, aia trebuie să dea doctorul: înţelegere asupra familiei, asupra conjuncturii în care se află”, afirmă Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor din România.

Președintele Colegiului Medicilor din România vrea să introducă în patrimoniul UNESCO sintagma relație medic-pacient. Poate așa, cadrele medicale devin mai conștiente de efectul pe care comportamentul lor îl are asupra sănătății unui pacient.

Un pacient stă 90% din timpul petrecut în spital cu asistenta. Așeaptă o vorbă bună care uneori nu vine. Lupta cu boala ar fi astfel mai ușoară. Numărul mare de pacienți și lipsa asistenților din spitale, duce de multe ori la o indiferență din partea cadrelor medicale.

După părerea mea cauza principală este educaţia. Pacientul pleacă mulţumit sau nemulţumit din spital, nu dacă tehnica operatorie a medicului a fost una de top, nu dacă a primit nişte medicamemte sau ale medicamente, el nu face diferenţa asta, el pleacă mulţumit dacă este tratat omeneşte. Îl ajută să facă faţă acelui mediu care nu e mediul lui de acasă. Este un mediu ostil pentru un pacient când intră în spital”, spune Mircea Timofte, președinte OAMR.

Doar 43% dintre medici s-au comportat profesionist şi 71% nici măcar nu au trimis pacienta care era cu riscuri pentru a-i face vreo investigație”, spune Cosmina Meseşan, preşedinte Asociaţia Din grijă pentru pacient.

Chiar dacă greșesc, cadrele medicale sunt conștiente de importanța imaginii pe care o au în rândul pacienților. Au și cabinete private, iar interesul este și mai mare, pentru că acolo pacienții au posibilitatea să îi aleagă. Atunci când greșesc, încearcă să se împace cu pacientul și să evite un scandal.

Și medicii vin la mediere mai ales medicii care lucrează în spațiul privat, pentru că ei sunt interesați să evite un conflict care poate degenera în instanță sau pe internet și care le poate afecta într-un fel sau altul imaginea, până la urmă vorbim în cazul medicilor și de imagine”, spune Tudor Maftei, mediator.

Psihologii caută și ei răspunsuri pentru comportamentul inadecvat. Stresul, oboseala, aglomerația din spitale sunt câteva dintre motivele pentru care un medic sau o asistentă de multe ori își pierde răbdarea. În 2016 au fost efectuate 180 de servicii medicale, de către 60.000 de medici. Asta înseamnă că un medic a făcut într-un an 3000 de investigații.

„Orice comportament nepotrivit are o justificare în spate, o justificare psihologică, o justificare din factorii din mediu şi cu siguranţă că există lucruri pe care sistemul le poate face pentru a ajuta medicii. De exemplu consiliere psihologică sau susţinera pshihologică a medicilor pentru a putea depăşi aceste perioade grele. Cred că foarte mulţi medici ajung la un sisten de burn-out şi cred că este un mecanism de protecţie”, spune Irina Calomir, psiholog.