România, prima în topul șpăgilor din Sănătate, în UE. Pacient: Știți cum e în spital, lumea șușotește, întreabă „tu cât ai dat?”

România este pe primul loc în topul țărilor din Uniunea Europeană cu cel mai mare procent al șpăgilor în sănătate, adică 19%. Teama că nu vor avea acces la serviciile medicale, sau că nu vor primi cel mai bun tratament sunt principalele motive. O altă realitate este că unii medici condiționează actul medical de aceste plăți informale. Vedeți la „Pacient în România” de ce sistemul de sănătate românesc continuă să fie cel mai corupt din Europa.

Prosumatorii, mesaj pentru Bolojan în plină criză energetică: „Dacă vrei să-mi controlezi bateria, plătește-mă”

Invitația lui Mohammad Murad pentru „Celula de Criză” în sprijinul economiei ajunge la Grindeanu. Ce răspuns a dat liderul PSD

Trump amenință Omanul cu bombardamente dacă „va încurca” discuțiile privind Strâmtoarea Ormuz

Doi români au mers 100 de kilometri pe o autostradă din Italia cu fiul mort în mașină

Resturi de dronă, găsite în Marea Neagră, la 1,5 kilometri de plaja Modern din Constanța

Alertă pe litoral: două obiecte suspecte, văzute în apa mării într-o singură zi. Autoritățile intervin

Accident grav în județul Constanța. Cinci persoane, transportate la spital. A fost chemat şi elicopterul SMURD

Dronă doborâtă în județul Galați. Mărturiile localnicilor: „Mi-a fost frică să ies”. Ce au văzut ciobanii

Cine sunt cele trei personalități din lume care pot călători fără pașaport. Explicațiile din spatele acestor excepții

Pacientă: Știți cum e în spital... În spital lumea șușotește și întreabă „ce faci, tu cât ai dat?”.

Este mărturia unei paciente care a trecut prin spitalul de la Iași, unde procurorii au intrat pe fir din cauza corupției. Corupția aici ajunsese la un alt nivel: punea în pericol viața bolnavilor.

Pacientă: Am auzit multe discuții, la persoane, că mulți dădeau bani. Li se cerea. „Dacă vrei să-ți fac, vii cu atât”... de la 500 de euro în sus.

Astfel de discuții și frământări ale pacienților au loc în special când urmează să facă o intervenție medicală dificilă.

Rozalina Lepădat: Unii dintre ei mă întreabă - „Și trebuie să dau o atenție?”. Le spun, nu. Dacă vrei o atenție le cumperi un buchet de flori, cred că asta putem. Asta e job-ul medicului, să aibă grija de noi fără să primească.

Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din Capitală: Folosesc termenul - „Am și eu o atenție pentru dumneavoastră. E nevoia lor de atenție, sau frica lor că atenția de care au nevoie nu va fi oferită fără acel gest.

Motivele pentru care pacienții spun că recurg la acest gest sunt multiple.

Motivele pentru care pacienții dau șpagă

• Să primească un tratament mai bun
• Să obțină un serviciu medical suplimentar
• Să-și exprime recunoștința
• Pentru că medicul a cerut șpagă
• Se tem să nu le fie refuzat tratamentul
  Sursa: FRONTIERS

Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din Capitală: Pacienții încă nu au suficientă încredere că fără acel gest ei vor fi tratați corect. Frica s-a accentuat în pandemie, și acum e la cote care devin îngrijorătoare. Sunt zilnic pacienți care vor să dea bani, și singurul lucru care îi oprește e să le atragi atenția că e o faptă penală, și că dacă nu se opresc anunți poliția.

Rozalina Lepădat: Pe lângă faptul că noi încercăm să convingem pacienții să nu mai dea această șpagă și la nivel de spitale lucrurile trebuie să se schimbe, să își facă regulament de ordine interioară. Nicio persoană angajată nu are voie să primească atenții, și specificat până la ce sumă.

Pe pereții multor spitale sunt afișe care avertizează că șpaga e interzisă și contravine legii. Uneori, acest lucru e ignorat. Iar lipsurile din sistemul de sănătate fac ca aceste afișe, uneori, să nu existe. Pentru că, într-un sistem cu atât de multe lipsuri, pacientul român s-a obișnuit să facă orice ca să obțină tratamentul care-i salvează viața.

Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din Capitală: Problemele pleacă de la poarta spitalului, și avem persoane care sunt trimise în cercetare pentru că au solicitat bani ca să poată intra în spital, la infirmiere, asistente sau medici.

Fenomenul șpăgii în sistemele de sănătate din Europa a fost analizat de patforma de cercetare FRONTIERS, iar concluziile sunt că țările postcomuniste, mai puțin dezvoltate, au rămas cu acest obicei în proporție mai mare, față de cele mai dezvoltate. Au fost analizate 28 de state. În 3 există o tendință de scădere, inclusiv în România, dar tot pe primul loc în Europa rămânem. În Franța, Estonia, Italia, Olanda, Slovenia procentul de plăți informale a rămas la fel. Există o creștere în Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Finalnda, Grecia, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Malta și Marea Britanie, arată rezultatele studiului.

Evoluția șpăgii în UE și UK

• România: 2013- 28%, 2019- 19%
• Ungaria: 10%, 14%
• Grecia: 11%, 14%
• Lituania 21%, 10%
• Bulgaria: 8%, 10%
• Letonia: 7%, 10%
• Austria: 3%, 17%
• Luxemburg: 1%, 9%
• Germania: 8%, 7%
• Croația: 2%, 7%
• Belgia: 2%, 6%
• Cehia: 4%, 5%
• Franța: 5%, 5%
• Polonia: 3%, 5%
• Slovacia: 9%, 5%
• Italia: 4%, 4%
• Malta: 2%, 4%
• Estonia: 3%, 3%
• Irlanda: 2%, 3%
• Slovenia: 3%, 3%
• Danemarca: 1%, 2%
• Spania: 1%, 2%
• Cipru: 2%, 2%
• Portugalia: 2%, 2%
• Marea Britanie: 1%, 2%
• Olanda: 1%, 1%
• Finlanda: 0%, 1%
• Suedia: 1%, 0%
  Sursa: FRONTIERS

Oana Geambașu, doctorand Harvard: Aceste tipuri de plăți sunt prevalente în țările unde populația are venituri mici și medii. Din punctul de vedere al pacientului, nevoia de a primi îngrijiri medicale e una din cele mai vulnerabile situații în care se află, și neavând transparență și claritate pentru traseul medical, ce i se va întâmpla, cum, pacientul încearcă să ia în propriile mâini, să influențeze cum va primi îngirjiri medicale.

În Marea Britanie, sistemul plăților informale este bine reglementat. Tot ce primește medicul peste 5 lire e considerat șpagă.

Tudor Toma, medic pneumolog UK: Pacienții care vin la spital, sub nicio formă nu se gândesc că ar trebui să dea ceva medicului, asistentului, portarului. Există felicitari de mulțumire dacă a fost cazul, iar unii pacienți mai lasă câte o cutie de bomboane la stația unde sunt asistentele, ca un gest de mulțumire. Aici, pacientul este complet independemt de costuri. Nu știe nici cât costă tratamentul și nici nu are pretenția să plătească ceva.

În România, cea mai recentă anchetă de pe masa procurorilor, despre implantarea stimulatorelor și defibrilatarelor cardiace, dezvăluie un caz de corupție complex, la nivel înalt.

„Au fost descoperiți și indisponibilizați 162.920 de lei, 116.795 de euro, 2.357 de USD, 300 de lire sterline, 300 de franci elvețieni, 3.500 de forinți, 520 de coroane suedeze, 200 de coroane daneze, 300 de lire sterline. 36 de tablouri aparținând unor pictori naționali de renume au fost ridicate și depuse la Complexul Muzeal Național Moldova Iași, Muzeul de Artă”.
Sursa: comunicat de presă

Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din Capitală: Atunci când vorbim de orice ban pe care îl primim, sau orice atenție pe care o primim în afara cadrului care e reglementat, vorbim de fapt de o infracțiune și practic, alegem să ne transformăm din medici în infractori.

Editor : Liviu Cojan