Informaţii extrem de îngrijorătoare vin de la Uniunea Europeană în privinţa sănătăţii românilor. Suntem cei mai bolnavi şi murim mai devreme cu 6 ani faţă de media UE. Şi asta pentru că în România prevenţia aproape că nu există.
România are în continuare cei mai puţini medici şi asistenţi, nu are aparatură suficientă, sistemul este subfinanţat. Toate acestea la un loc, coroborate cu o alimentaţie proastă, duc la scăderea dramatică a vârstei de supravieţuire, arată un raport al Comisiei Europene.
În ceea ce privește mortalitatea din cauze prevenibile, România ocupă locul al patrulea în UE după Lituania, Letonia și Ungaria. În timp ce media UE este de 80,9 ani, în România, media speranței de viață este de 75,3 ani.
„Speranța de viață la naștere variază substanțial în funcție de gen și de educație. De exemplu, bărbații cu cel mai înalt nivel de educație trăiesc cu zece ani mai mult decât cei cu cel mai mic nivel de educație. Factorii de risc comportamentali sunt larg răspândiți și constituie o amenințare gravă la adresa sănătății populației. Alimentația deficitară și lipsa activității fizice reprezintă o preocupare majoră. Deși rata obezității la adulți este printre cele mai scăzute din UE, cea în rândul copiilor a crescut semnificativ în ultimii ani. Peste 30% dintre bărbați (și numai 8% dintre femei) fumează, iar fumatul regulat în rândul adolescenților este, de asemenea, la un nivel ridicat. Și consumul de alcool este ridicat: 50% dintre bărbați consumă excesiv alcool, în mod regulat. Nu au existat inițiative recente privind consumul de alcool și rămâne de văzut dacă noua legislație privind consumul de tutun, introdusă în 2016, va fi eficientă”, arată Comisia Europeană.
Cheltuieli la nivel minim istoric
Cheltuielile în ceea ce privește sănătatea românilor au atins un nivel minim istoric, potrivit raportului. Acestea sunt mult sub nivelul celor din oricare altă țară din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017 față de media UE de 9,8 %).
„Subfinanțarea sistemului subminează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației. Va fi din ce în ce mai dificil să se răspundă acestor nevoi pe măsură ce populația îmbătrânește, iar baza de resurse se diminuează. Cheltuielile, limitate, sunt direcționate către spitale și asistența medicală acordată în spitale. Astfel se explică faptul că asistența primară și comunitară sunt în continuare subdezvoltate”, se mai arată în document.
Potrivit Comisiei Europene, ineficiența serviciilor de sănătate, inclusiv oferta excedentară de paturi de spital, dar și subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii și integrarea deficitară a serviciilor de asistență accentuează situația asistenței primare.
„Strategia națională în domeniul sănătății pentru perioada 2014-2020 și stimulentele financiare din partea UE sprijină furnizarea de servicii în cele mai rentabile condiții și vizează îmbunătățirea legăturilor dintre serviciile de asistență medicală, precum și cu alte sectoare. Cea mai mare parte a cheltuielilor din domeniul sănătății este finanțată din fonduri publice (79 %), însă cota cheltuielilor suportate „din buzunar” (aproximativ 20 %) poate fi substanțială, în special pentru categoriile vulnerabile. Cea mai mare parte a cheltuielilor „din buzunar” se referă la produsele farmaceutice. Pe lângă costuri, distribuția inegală a serviciilor medicale și a lucrătorilor din domeniul sănătății ridică obstacole în calea accesului la îngrijire medicală, în special pentru cei care locuiesc în zonele rurale. Lacunele actuale în ceea ce privește acoperirea demografică pe care o au asigurările sociale de sănătate lasă, de asemenea, anumite grupuri expuse, cum ar fi persoanele fără carte de identitate (cu impact disproporționat asupra populației rome), persoanele fără venituri care nu sunt înregistrate în sistemul de prestații sociale sau cele din economia informală care nu își declară veniturile”, se mai arată în raportul CE.
Lipsa de medici și asistente agravează situația
Comisia Europeană vorbește și despre deficitul de forță de muncă în domeniul sănătății, care rămâne critic, deoarece numărul de medici și de asistente medicale este printre cele mai scăzute din Europa.
„În 2018, guvernul a abordat această problemă printr-o Ordonanță de urgență care prevede creșteri salariale substanțiale și rapide, în urma căreia salariile medicilor rezidenți din spitalele publice au crescut de peste două ori. Ordonanța a fost adoptată ca urmare a unor proteste și se speră că o mai bună remunerare va contribui la păstrarea personalului medical și la reducerea emigrației. Sistemul de sănătate din România se confruntă și cu probleme de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanțelor și, în general, nu există transparență. S-au făcut schimbări frecvente la în structurile de conducere, cu peste 12 miniștri ai sănătății în zece ani, precum și schimbări frecvente de management la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Toate acestea subminează stabilitatea, coordonarea și progresul reformelor”, arată Comisia Europeană.
Tuberculoza și rujeola, probleme grave de sănătate publică
Tuberculoza rămâne o problemă gravă de sănătate publică în România, arată raportul. Numărul cazurilor a scăzut în ultimii ani, dar este în continuare cel mai mare din Uniunea Europeană. În 2017 au fost înregistrate circa 13.000 de cazuri.
De asemenea, rujeola rămâne o problemă de sănătate publică în România, cu 102.1 cazuri la un milion de oameni față de 26.2, media Uniunii Europene. Acest lucru este cauzat de rata scăzută a vaccinării, potrivit raportului.
Aceasta, în condițiile în care rata vaccinării a scăzut dramatic. România are o schemă de vaccinare pentru copii, dar aceasta nu este obligatorie.
Ministru: Nu a fost surpriză să aflu că suntem la coada clasamentului
Victor Costache, ministrul Sănătății, spune că a citit raportul Comisiei UE privind starea de sănătate în România și nu a fost o surpriză să afle că suntem la coada clasamentului în sistemele de sănătate.
„Echipa actuală a Ministerului Sănătății are deja un plan pe termen scurt și mediu cu măsuri concrete care vor avea efecte imediate asupra sistemului sanitar și pe care îl vom prezenta după ce vom avea discuții și cu reprezentanții Uniunii Europene”, a spus el.
Victor Costache va merge pe 9 decembrie la Bruxelles, pentru discuții cu mai mulți miniștri ai Sănătății și cu noul comisar european pentru Sănătate, potrivit Mediafax. La aceste întâlniri se va discuta și despre raportul privind Starea Sănătății în UE.
Editare web: M.B.
